fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

România şi viitorul buget al UE: cât cotizează şi de cât (nu) poate beneficia

de Marin Pana 26.9.2011

Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se ridică la 7,2 miliarde euro şi sume încasate de la UE totalizând 32 miliarde euro.

Indicatorul relevant luat în considerare de Open Europe este suma netă primită sau dată per locuitor al unei ţări. Din această perspectivă, cu doar 1.159 euro/locuitor, România se află pe un loc codaş în partea primitorilor de fonduri, imediat după Bulgaria ( 1.263 euro/locuitor) şi departe de ţări precum Ungaria şi Estonia (fiecare cu câte 2.384 euro/locuitor).

Grecia (2.238 euro/locuitor), Lituania (2.157 euro/locuitor), Cehia (2.139 euro/locuitor), Slovacia (2.039 euro/locuitor) şi Letonia (2.016 euro/locuitor) trec şi ele pragul de 2.000 euro, în timp ce Polonia (1.705 euro/ locuitor) se află în zona Portugaliei (1.604 euro/locuitor) şi Sloveniei (1.443 euro/locuitor).

Datele furnizate în 2010 de Ministerului Finanţelor referitor la participarea ţării noastre la bugetul UE sunt ceva mai generoase, cu 9,7 miliarde euro contribuţii şi 38,2 miliarde euro încasări de la UE pe intervalul 2007- 2013. Dar soldul rămâne similar. La fel şi poziţia codaşă prezentată mai sus.

Marii “donatori” nu vor majorarea bugetului UE

Din cele zece ţări care sunt contributoare pe net, opt (Marea Britanie, Franţa, Germania, Olanda, Austria, Italia, Finlanda şi Suedia) au adoptat o poziţie comună care aprecia drept “excesivă” intenţia de majorare a bugetului UE pentru perioada 2014-2020 cu 5% faţă de cel din perioada 2007-2013.

Cipru este aproape de echilibru (-128 euro/locuitor) iar Danemarca (-1.322 euro/locuitor) nu şi-au exprimat opoziţia faţă de majorarea bugetului UE.

Deocamdată, Comisia Europeană merge pe 972,4 miliarde de euro în termeni de plăţi efective (1,1% din PIB-ul UE), respectiv de 1.250 de miliarde de euro dacă se iau în considerare şi angajamentele.

Negocierile pentru adoptarea bugetului 2014 -2020 al UE se anunţă foarte dificile iar declaraţiile făcute de liderii europeni nu sunt de natură să liniştească apele.

Trebuie subliniat, însă, că asigurarea coeziunii ţărilor din UE presupune şi apropierea nivelurilor de dezvoltare şi, implicit, a puterii de cumpărare. Banii daţi de ţările mai dezvoltate sunt, apoi, recuperaţi indirect prin proiectele dezvoltate cu bani europeni şi prin creşterea capacităţii noilor veniţi de a achiziţiona mărfuri şi servicii.

România înseamnă 1% din PIB-ul UE: avem alocări ideale, pe care nu le putem lua

Diminuarea acestui buget ar duce la scăderea sumelor alocate pentru România. Teoretic, acest fapt ne-ar afecta serios. Practic, noi suntem încurcaţi mai degrabă de propria incapacitate de a absorbi banii europeni. Adică este greu de crezut, fie şi pe termen mediu, că vom îndeplini condiţiile puse şi vom avea ce bani să luăm de la UE.

Oricum, la dimensiunea economiei româneşti, care reprezintă cam 1% din PIB-ul UE ( 119 miliarde euro România faţă de 11.000 miliarde euro toate ţările UE), nu banii pe care să ni-i dea ţările dezvoltate lipsesc, ci proiectele şi cofinanţarea din partea noastră. Nu suntem singurii care nu reuşesc să ia banii alocaţi, dar suntem cei mai afectaţi de acest fapt.

Fapt elocvent, la începutul lunii iulie a.c., Parlamentul European a luat decizia de a returna statelor membre 4,54 miliarde euro. Cam 60% din această sumă reprezintă excedente din programele derulate în 2010, restul provenind din amenzi, dobânzi şi diferenţe de curs valutar. România a beneficiat astfel doar de 46 milioane de euro, ceea ce confirmă şi cota de participare economică la UE.

În 2009, noi am primit cam 2,5% din alocările UE, adică semnificativ peste cota noastră reală în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, limita de maxim fixată pentru sumele cu care o ţară poate fi ajutată să se dezvolte este de 4% din PIB, ceea ce ar însemna aproape 5 miliarde euro anual. Evident, rămânem departe de acest deziderat, aşa încât ar fi bine să fim în stare să luăm măcar sumele alocate prin actualul buget UE, chiar dacă nu vor creşte din 2014.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.9.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Restructurarea aparatului bugetar „vine de la sine”, odată cu digitalizarea

Razvan Diaconu

Restructurarea aparatului bugetar va veni “de la sine”, ca o  consecință  a digitalizării administraţiei,  în urma căreia angajaţii „care plimbă  hârtii nu îşi vor mai… Mai mult

Europa

Rusia amenință cu ieşirea din Tratatul ”Cer Deschis”

Iulian Soare

Cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului “Cer Deschis”, Rusia  spune că îşi rezervă dreptul de a decide care va… Mai mult

Europa

Reglementările bugetare stricte ale UE se vor aplica din nou după criză, avertizează vicepreşedintele Comisiei Europene

Iulian Soare

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a… Mai mult

Stiri

Ministrul Transporturilor promite, la Arad, simplificarea judecării contestaţiilor la licitaţii

Adrian N Ionescu

Lucian Bode, ministrul Transporturilor, a declarat că Guvernul va modifica legislaţia privind judecarea în instanţă a contestaţiilor depuse la licitaţii, în condiţiile în care mari… Mai mult

Stiri

Trei sferturi dintre elevi au luat peste nota 5 la Evaluarea Națională – Rezultate finale

Adrian N Ionescu

Un procent de 76,20% dintre candidaţii prezenţi la Evaluarea Naţională (inclusiv etapa specială) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, potrivit rezultatelor  finale … Mai mult

Europa

OMS: Nevoia de a reporni economiile nu înseamnă ca guvernele să ignore realitatea Covid

Iulian Soare

Directorul serviciilor de urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Michael Ryan, a cerut vineri ţărilor din lumea întreagă „să se trezească” la realitate în… Mai mult

Stiri

Scădere de 30% a înmatriculărilor auto în Semestrul 1, dar iunie a fost a doua cea mai bună lună din an

Vladimir Ionescu

Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în iunie cu 27% față de iunie 2019, până la 10.161 unități și cu 30% până la… Mai mult