duminică

27 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 septembrie, 2011

Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se ridică la 7,2 miliarde euro şi sume încasate de la UE totalizând 32 miliarde euro.

Indicatorul relevant luat în considerare de Open Europe este suma netă primită sau dată per locuitor al unei ţări. Din această perspectivă, cu doar 1.159 euro/locuitor, România se află pe un loc codaş în partea primitorilor de fonduri, imediat după Bulgaria ( 1.263 euro/locuitor) şi departe de ţări precum Ungaria şi Estonia (fiecare cu câte 2.384 euro/locuitor).

Grecia (2.238 euro/locuitor), Lituania (2.157 euro/locuitor), Cehia (2.139 euro/locuitor), Slovacia (2.039 euro/locuitor) şi Letonia (2.016 euro/locuitor) trec şi ele pragul de 2.000 euro, în timp ce Polonia (1.705 euro/ locuitor) se află în zona Portugaliei (1.604 euro/locuitor) şi Sloveniei (1.443 euro/locuitor).


Datele furnizate în 2010 de Ministerului Finanţelor referitor la participarea ţării noastre la bugetul UE sunt ceva mai generoase, cu 9,7 miliarde euro contribuţii şi 38,2 miliarde euro încasări de la UE pe intervalul 2007- 2013. Dar soldul rămâne similar. La fel şi poziţia codaşă prezentată mai sus.

Marii „donatori” nu vor majorarea bugetului UE

Din cele zece ţări care sunt contributoare pe net, opt (Marea Britanie, Franţa, Germania, Olanda, Austria, Italia, Finlanda şi Suedia) au adoptat o poziţie comună care aprecia drept “excesivă” intenţia de majorare a bugetului UE pentru perioada 2014-2020 cu 5% faţă de cel din perioada 2007-2013.

Cipru este aproape de echilibru (-128 euro/locuitor) iar Danemarca (-1.322 euro/locuitor) nu şi-au exprimat opoziţia faţă de majorarea bugetului UE.

Deocamdată, Comisia Europeană merge pe 972,4 miliarde de euro în termeni de plăţi efective (1,1% din PIB-ul UE), respectiv de 1.250 de miliarde de euro dacă se iau în considerare şi angajamentele.


Negocierile pentru adoptarea bugetului 2014 -2020 al UE se anunţă foarte dificile iar declaraţiile făcute de liderii europeni nu sunt de natură să liniştească apele.

Trebuie subliniat, însă, că asigurarea coeziunii ţărilor din UE presupune şi apropierea nivelurilor de dezvoltare şi, implicit, a puterii de cumpărare. Banii daţi de ţările mai dezvoltate sunt, apoi, recuperaţi indirect prin proiectele dezvoltate cu bani europeni şi prin creşterea capacităţii noilor veniţi de a achiziţiona mărfuri şi servicii.

România înseamnă 1% din PIB-ul UE: avem alocări ideale, pe care nu le putem lua

Diminuarea acestui buget ar duce la scăderea sumelor alocate pentru România. Teoretic, acest fapt ne-ar afecta serios. Practic, noi suntem încurcaţi mai degrabă de propria incapacitate de a absorbi banii europeni. Adică este greu de crezut, fie şi pe termen mediu, că vom îndeplini condiţiile puse şi vom avea ce bani să luăm de la UE.

Oricum, la dimensiunea economiei româneşti, care reprezintă cam 1% din PIB-ul UE ( 119 miliarde euro România faţă de 11.000 miliarde euro toate ţările UE), nu banii pe care să ni-i dea ţările dezvoltate lipsesc, ci proiectele şi cofinanţarea din partea noastră. Nu suntem singurii care nu reuşesc să ia banii alocaţi, dar suntem cei mai afectaţi de acest fapt.

Fapt elocvent, la începutul lunii iulie a.c., Parlamentul European a luat decizia de a returna statelor membre 4,54 miliarde euro. Cam 60% din această sumă reprezintă excedente din programele derulate în 2010, restul provenind din amenzi, dobânzi şi diferenţe de curs valutar. România a beneficiat astfel doar de 46 milioane de euro, ceea ce confirmă şi cota de participare economică la UE.

În 2009, noi am primit cam 2,5% din alocările UE, adică semnificativ peste cota noastră reală în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, limita de maxim fixată pentru sumele cu care o ţară poate fi ajutată să se dezvolte este de 4% din PIB, ceea ce ar însemna aproape 5 miliarde euro anual. Evident, rămânem departe de acest deziderat, aşa încât ar fi bine să fim în stare să luăm măcar sumele alocate prin actualul buget UE, chiar dacă nu vor creşte din 2014.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: