miercuri

30 noiembrie, 2022

Chestiunea

Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.
30 mai, 2011
După oprirea hemoragiei banilor din buget, Guvernul pare că întârzie să ia măsurile de întremare a economiei, de relansare reală.
23 mai, 2011
Şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a anunţat, ca măsură convenită deja cu Guvernul României, privatizarea managementului companiilor de stat cu pierderi. Măsura găseşte adepţi importanţi, culmea!, printre politicienii opoziţiei, dar şi printre reputaţi comentatori...
10 mai, 2011
Vasile Ernu şi Cristian Ghinea - doi oameni articulati pe ideologii diferite si angajati judecă viata partidelor care le reprezintă convingerile politice. Ei sunt suflul de dincolo de mecanismul oficial al politicii si revendicarea militanta a unei coerenţe. Răspunsurile lor la trei intrebari (referindu-se fiecare la partidul care în România înseamnă stânga/dreapta) rezumă maniera in care ar face ei politica.
30 martie, 2011
Când guvernanții au admis oficial că suntem în criză economică, următorul pas pe care l-au făcut a fost să îndrepte un deget acuzator spre cele mai mari cheltuieli neproductive de la buget: pensiile și asistența socială.
16 martie, 2011
”Am cerut deja ca în proiectul pe care îl voi trimite la Parlament să analizăm posibilitatea de a propune şi deficitul maxim de 3% pentru bugetul de stat. Să vedem cum va fi primit de Parlament" - a spus Traian Băsescu vineri, după Consiliul European. Cum e privită o asemenea propunere?
13 martie, 2011
Cifrele sunt necruţătoare: într-o agricultură care poate hrăni 80 de milioane de oameni, lucrează o treime din populaţie, care aduce 6% din PIB, în condiţiile în care suprafaţa arabilă pe cap de locuitor e de două ori mai mare decât media din UE.
10 martie, 2011
România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.
2 martie, 2011
Nu e o glumă, e raportul EUROSTAT, dat publicității astăzi, 24 februarie 2011, cu date referitoare la anul 2008, înainte de intrarea în criză.
24 februarie, 2011
Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați). Cum arată satele care aveau nevoie de verdeață?
20 februarie, 2011
Guvernul urmează să încheie o strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu FMI, UE și BM. Ce vindem? Dar, mai ales, ce NU e bine să vindem - o întrebare la care răspund, pentru cursdeguvernare.ro, Daniel Dăianu, Teodor Stolojan, Iuliu Winkler, Ilie Șerbănescu.
6 februarie, 2011
Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.
31 ianuarie, 2011
În 2030-2032 vor ieși la pensie brusc cele două milioane de copii născuți între 1967-1972 la ordinul lui Ceaușescu. În acel an România va avea, potrivit prognozelor, 19 milioane de locuitori, din care peste 10 milioane vor fi bătrâni. Cine va munci atunci ca să plătească pensiile celor care muncesc acum? E o întrebare la care niciun politician nu poate răspunde azi.
26 ianuarie, 2011
București, 27 octombrie 2010. Marile confederații sindicale abia adună câteva zeci de mii de oameni din cei 2,5 milioane de membri cu cât se laudă liderii. Guvernul Boc nu are nici o emoție la moțiunea de cenzură, care ar fi urmat să se dezbată ”sub presiunea străzii”, după ce a redus salariile cu 25%. București, ianuarie 2011. Sindicatele nu reușesc să aibă un cuvânt greu în proiectul noului Cod al muncii, modificat în favoarea patronatelor. Pe cine mai sperie astăzi mișcarea sindicală? Ce rol mai poate juca în dialogul social acest partener blazat?
13 ianuarie, 2011
De vineri seară, avem propunerea oficială a guvernului: ministerul a publicat, pe site-ul propriu, proiectul noului Cod al Muncii. Studiile făcute pe piața muncii vorbesc de 1,7 milioane de români care lucrează la negru, și amintesc între cauze rezerva patronilor de a-i angaja legal pe cei pe care-i pot da foarte greu afară. Noile prevederi ale Codului pot lăsa însă și cale liberă abuzurilor angajatorului. Investitorii străini cer ”flexibilizarea pieței muncii”. Patronatele românești au un discurs dublu. Sindicatele resping modificările din capul locului. Iar guvernul caută o cale constituțională de-a adopta Codul când toată lumea e cu ochii în altă parte: de sărbători.
12 decembrie, 2010
Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.
9 decembrie, 2010
Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.
29 noiembrie, 2010
De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.
24 noiembrie, 2010
Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.
23 noiembrie, 2010
Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe. O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.
21 noiembrie, 2010

Guvernarea veselă: după spaţii verzi în sate de munte, săli de sport pentru ţăranii fără apă curentă şi asfalt. În unele locuri, sălile costă mai mult decât bugetul anual al comunei

Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.

Ernu şi Ghinea: stânga şi dreapta, despre partidele de stânga şi de dreapta

Vasile Ernu şi Cristian Ghinea – doi oameni articulati pe ideologii diferite si angajati judecă viata partidelor care le reprezintă convingerile politice. Ei sunt suflul de dincolo de mecanismul oficial al politicii si revendicarea militanta a unei coerenţe. Răspunsurile lor la trei intrebari (referindu-se fiecare la partidul care în România înseamnă stânga/dreapta) rezumă maniera in care ar face ei politica.

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați). Cum arată satele care aveau nevoie de verdeață?

Noul acord cu FMI ne obligă să privatizăm/restructurăm companiile de stat. Patru experți vorbesc despre ce să NU vindem

Guvernul urmează să încheie o strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu FMI, UE și BM. Ce vindem? Dar, mai ales, ce NU e bine să vindem – o întrebare la care răspund, pentru cursdeguvernare.ro, Daniel Dăianu, Teodor Stolojan, Iuliu Winkler, Ilie Șerbănescu.

Anticorupția românească pe 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.

Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari

În 2030-2032 vor ieși la pensie brusc cele două milioane de copii născuți între 1967-1972 la ordinul lui Ceaușescu. În acel an România va avea, potrivit prognozelor, 19 milioane de locuitori, din care peste 10 milioane vor fi bătrâni. Cine va munci atunci ca să plătească pensiile celor care muncesc acum? E o întrebare la care niciun politician nu poate răspunde azi.

Sindicatele între ”epoca de aur” și era multinaționalelor. De ce și cum se stinge sindicalismul în România

București, 27 octombrie 2010. Marile confederații sindicale abia adună câteva zeci de mii de oameni din cei 2,5 milioane de membri cu cât se laudă liderii. Guvernul Boc nu are nici o emoție la moțiunea de cenzură, care ar fi urmat să se dezbată ”sub presiunea străzii”, după ce a redus salariile cu 25%.
București, ianuarie 2011. Sindicatele nu reușesc să aibă un cuvânt greu în proiectul noului Cod al muncii, modificat în favoarea patronatelor.
Pe cine mai sperie astăzi mișcarea sindicală? Ce rol mai poate juca în dialogul social acest partener blazat?

Noul Cod al muncii: combate munca la negru sau ne face sclavi?

De vineri seară, avem propunerea oficială a guvernului: ministerul a publicat, pe site-ul propriu, proiectul noului Cod al Muncii.

Studiile făcute pe piața muncii vorbesc de 1,7 milioane de români care lucrează la negru, și amintesc între cauze rezerva patronilor de a-i angaja legal pe cei pe care-i pot da foarte greu afară. Noile prevederi ale Codului pot lăsa însă și cale liberă abuzurilor angajatorului. Investitorii străini cer ”flexibilizarea pieței muncii”. Patronatele românești au un discurs dublu. Sindicatele resping modificările din capul locului. Iar guvernul caută o cale constituțională de-a adopta Codul când toată lumea e cu ochii în altă parte: de sărbători.

România penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Una din mizele viitorului guvern de la Chişinău. De ce investiţiile româneşti ocolesc Moldova

Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.

Programul de guvernare al lui Mugur Isărescu

De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.

dosare control

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

justitie salarii

Turbionul proceselor dintre bugetari și Guvern. Amploarea și strategiile unei confruntări de un miliard de euro

Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe. O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.

Guvernarea veselă: după spaţii verzi în sate de munte, săli de sport pentru ţăranii fără apă curentă şi asfalt. În unele locuri, sălile costă mai mult decât bugetul anual al comunei

Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.

Ernu şi Ghinea: stânga şi dreapta, despre partidele de stânga şi de dreapta

Vasile Ernu şi Cristian Ghinea – doi oameni articulati pe ideologii diferite si angajati judecă viata partidelor care le reprezintă convingerile politice. Ei sunt suflul de dincolo de mecanismul oficial al politicii si revendicarea militanta a unei coerenţe. Răspunsurile lor la trei intrebari (referindu-se fiecare la partidul care în România înseamnă stânga/dreapta) rezumă maniera in care ar face ei politica.

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați). Cum arată satele care aveau nevoie de verdeață?

Noul acord cu FMI ne obligă să privatizăm/restructurăm companiile de stat. Patru experți vorbesc despre ce să NU vindem

Guvernul urmează să încheie o strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu FMI, UE și BM. Ce vindem? Dar, mai ales, ce NU e bine să vindem – o întrebare la care răspund, pentru cursdeguvernare.ro, Daniel Dăianu, Teodor Stolojan, Iuliu Winkler, Ilie Șerbănescu.

Anticorupția românească pe 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.

Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari

În 2030-2032 vor ieși la pensie brusc cele două milioane de copii născuți între 1967-1972 la ordinul lui Ceaușescu. În acel an România va avea, potrivit prognozelor, 19 milioane de locuitori, din care peste 10 milioane vor fi bătrâni. Cine va munci atunci ca să plătească pensiile celor care muncesc acum? E o întrebare la care niciun politician nu poate răspunde azi.

Sindicatele între ”epoca de aur” și era multinaționalelor. De ce și cum se stinge sindicalismul în România

București, 27 octombrie 2010. Marile confederații sindicale abia adună câteva zeci de mii de oameni din cei 2,5 milioane de membri cu cât se laudă liderii. Guvernul Boc nu are nici o emoție la moțiunea de cenzură, care ar fi urmat să se dezbată ”sub presiunea străzii”, după ce a redus salariile cu 25%.
București, ianuarie 2011. Sindicatele nu reușesc să aibă un cuvânt greu în proiectul noului Cod al muncii, modificat în favoarea patronatelor.
Pe cine mai sperie astăzi mișcarea sindicală? Ce rol mai poate juca în dialogul social acest partener blazat?

Noul Cod al muncii: combate munca la negru sau ne face sclavi?

De vineri seară, avem propunerea oficială a guvernului: ministerul a publicat, pe site-ul propriu, proiectul noului Cod al Muncii.

Studiile făcute pe piața muncii vorbesc de 1,7 milioane de români care lucrează la negru, și amintesc între cauze rezerva patronilor de a-i angaja legal pe cei pe care-i pot da foarte greu afară. Noile prevederi ale Codului pot lăsa însă și cale liberă abuzurilor angajatorului. Investitorii străini cer ”flexibilizarea pieței muncii”. Patronatele românești au un discurs dublu. Sindicatele resping modificările din capul locului. Iar guvernul caută o cale constituțională de-a adopta Codul când toată lumea e cu ochii în altă parte: de sărbători.

România penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Una din mizele viitorului guvern de la Chişinău. De ce investiţiile româneşti ocolesc Moldova

Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.

Programul de guvernare al lui Mugur Isărescu

De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.

dosare control

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

justitie salarii

Turbionul proceselor dintre bugetari și Guvern. Amploarea și strategiile unei confruntări de un miliard de euro

Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe. O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: