fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Afacerea de miliarde care merge numai dacă nu faci nimic: Amânarea cardurilor de sănătate

de Mariana Bechir 13.2.2014

București – 12 februarie 2014 / La data de 1 ianuarie 2013, în România, orice asigurat prin Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) ar fi trebuit să aibă în buzunar un card de asigurat. Nu-l are nici acum, după un an – și e puțin probabil să-l obțină până anul viitor.

Aceasta înseamnă că beneficiile aduse de cardul de Sănătate – în speță eliminarea fradudelor din sistem produse prin înregistrarea unor servicii medicale fictive se amână și ea.

Despre ce fraude vorbim și ce legătură au ele cu atât de amânata eliberare a cardurilor de sănătate.

***

Sistemul de sănătate din România a pierdut aproximativ un miliard de euro în ultimii doi ani de amânare a folosirii cardului național de sănătate.

Estimarea aparține unuia dintre cei care s-au ocupat de  proiectul informatizării sistemului, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță, acum cercetat de procurorii anticorupție în mai multe dosare legate de activitatea sa la conducerea instituției.

Cu o zi înainte de a merge la DNA pentru a i se prezenta învinuirile de abuz în funcție și de a i se imputa un prejudiciu de 150.000 de euro, Lucian Duță a explicat pentru cursdeguvernare.ro că valoarea fraudei din Sănătate se cifrează undeva între 400 și 500 de milioane de euro, anual.

Dacă ne raportăm la momentul semnării Memorandumului pentru Implementarea Cardului Național de Sănătate (septembrie 2010), când s-a stabilit clar graficul pentru introducerea acestuia, sistemul a pierdut aproximativ un miliard de euro, prin amânarea cu peste doi ani a funcționării acestuia.

Un miliard de euro reprezintă 20% din bugetul pe 2014 al CNAS, adică o fraudă de circa 12% anual, din Fondul pentru sănătate. Cu mult peste nivelul acceptabil într-un sistem funcțional: ”Nu există niciunde în lume un sistem infailibil. Nivelul acceptabil de fraudă într-un stat civilizat este de în jur de 2 – 3% din fondul total al asigurărilor de sănătate” – spune fostul președinte al CNAS Lucian Duță.

Dacă pierderile sunt calculate însă începând cu anul 2007 ( primul termen care apare în legislație ca dată stabilită pentru intrarea în funcțiune a cardului de asigurat) sumele deturnate din sistem urcă la 3,5 – 4 miliarde de euro.

Banii s-au alocat: Nimeni Nu are interesul să fie realizate, distribuite și funcționale

Introducerea cardului național de sănătate a fost menționată pentru prima dată în Legea sănătății din 2006, document ce fixa pentru 2007 data lansării noului act.

El nu funcționează însă nici acum, iar oficialii responsabili de-a lungul timpului vorbesc despre grupuri de interese care au făcut presiuni și s-au opus cu toată forța introducerii și finalizării sistemului informatizat. Fiecare lună de întârziere în distribuirea și funcționarea cardurilor înseamnă prejudicii de zeci de milioane de euro produse de ”grupurile de interese”.

Calendarul amânărilor care conservă frauda în sistem, deși s-au plătit deja 20 de milioane de euro + TVA :

 

  • ,În septembrie 2010, Guvernul Emil Boc a decis să nu mai amâne operațiunea și a aprobat Memorandumul pentru ”Inplementarea Cardului național de sănătate”, cu grafice de etapă și deadline-uri.
  • ,S-a ”bătut în cuie” 1 ianuarie 2013, ca dată la care 18,5 milioane de carduri de asigurat ar fi trebuit să fie deja emise și să intre în funcțiune, desăvârșind astfel un sistem informatic imaginat pentru a stopa frauda ce diminuează bugetul Sănătății.
  • ,Cristian Bușoi,  președintele CNAS, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că a preluat operațiunea cu întârzieri de termene pe care se străduiește să le reducă. Dacă este cineva responsabil de tergiversare, atunci despre foștii șefi ai Casei trebuie să fie vorba.
  • ,Lucian Duță, indicat într-un raport din 2013 al Corpului de control al premierului, spune că a existat un obstacol neprevăzut care a bulversat graficul din Memorandum: în 2011, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a anulat licitația privind soluția IT. Dar, susține acesta, totul a revenit în grafic înainte ca el să părăsească instituția, odată cu venirea USL la guvernare, în mai 2012: s-a făcut testarea, trebuia continuată producerea și apoi declanșată distribuirea cardurilor.”Nu s-a făcut încă distribuția, întrebați-i pe ei (pe cei de acum – n. red.) ce s-a întâmplat de nu au reușit să finalizeze proiectul”.
  • ,În iulie 2013, când a venit la conducerea CNAS, Cristian Bușoi declara că în luna august pleacă spre Arad circa 200.000 de carduri. Noutatea apărută în derularea proiectului: distribuirea tuturor cardurilor avea să se facă prin medicii de familie, anunța Cristian Bușoi.
  • ,Jumătate de an mai târziu, șeful CNAS se recunoștea înfrânt de opoziția medicilor de familie, care au refuzat să-și asume răspunderea distribuirii, și explica revenirea la planul inițial: distribuirea prin intermediul Poștei Române. Întârzierea în grafic provocată de această schimbare de parcurs – aproximativ șase luni.
  • ,Până la începutul lunii februarie 2014, fuseseră tipărite 5,4 milioane de carduri din totalul de 18,5 milioane.

Nu a fost distribuit niciun card: Cristian Bușoi spune că distribuirea cardurilor se va face numai după ce vor fi tipărite toate.

Oricum, livrarea cardurilor către asigurați a fost o altă mare problemă.
La un moment dat, se optase ca ele să fie împărțite prin medicii de familie. Aceștia au refuzat, însă, să-și asume răspunderea preluării unor documente care conțin date personale. În cele din urmă, în decembrie 2013 s-a optat ca ele să fie trimise prin Poșta Română. Firește, atunci când vor fi fost tipărite
.

Cum (Nu) blochează cardul frauda

În momentul în care un pacient se prezintă la medicul de familie sau la policlinică, spital sau orice furnizor de servicii medicale, cardul este introdus într-un cititor special care va transmite în timp real, în Baza centrală, datele asiguratului, ale furnizorului, și ora vizitei la medicul respectiv.

Dacă o persoană merge la spital și de acolo este trimis pentru investigații la zece ”uși diferite” (radiografie, electrocardiogramă, analize de sânge, RMN etc.), de exemplu, toate aceste puncte de oprire vor fi înregistrate automat și transmise în bază.

Astfel, nu vor mai putea fi decontate consultații și rețete care nu au existat.

Fiecare asigurat va avea posibilitatea să identifice personal și apoi să sesizeze eventuala folosire ilegală a datelor sale, la sfârșitul anului, când primește de la Casa Națională de Asigurări o scrisoare ce conține toate evenimentele înregistrate pe numele său – va putea identifica astfel servicii trecute în plus, precum și rețetele eliberate pe numele său (figurează doar eliberarea rețetei, nu sunt enumerate medicamentele).

Sistemul informatizat din Sănătate

Sistemul informatizat, destinat nu doar eliminării fraudei, ci și unei mai bune colectări la Fondul de sănătate, a fost gândit încă din anii 90, dar implementarea a începutul deceniului respectiv.

Sistemul are trei componente:

Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI)

  • A costat aproximativ 125 milioane de euro.

  • Implementarea a fost realizată de: Hewlett-Packard (HP) – integrator de sistem și furnizorul infrastructurii, STS – serviciile de telecomunicalii și securizarea sistemului, Siveco România – proiectare, instalare și dezvoltare aplicații informatice.

  • Proiectarea a început în 1999.

  • Trebuia lansat în 2007, a început să funcționeze în 2009, a fost lansat oficial pe 20 decembrie 2010.

  • Conține toate categoriile de asigurat, sistemul nu permite înscrierea unei persoane care figurează deja în liste.

Rețeta electronică

  • A început să funcționeze în iulie 2012, a devenit obligatorie din august 2012, dar până în 2013 s-a funcționat mai mult cu rețetele scrise de mână.

  • În primele 10 luni au fost eliberate aproximativ 38 de milioane de rețete electronice.

  • Proiectul a costat peste 10 milioane de euro și a fost implementat de Hewlett Packard România

Cardul de sănătate

  • Cardul de asigurat, căruia i se va adăuga dosarul electronic de sănătate, este considerat ”cheia de boltă” a întregului sistem.

  • Proiect câștigat de Hewlett-Packard și Novensys Corporation, a costat aproximativ 20 de milioane de euro, fără TVA.

  • Trebuia să funcționeze din 2007, Cristian Bușoi, actualul președinte al CNAS promite că la 1 ianuarie 2015 toți asigurații vor avea și folosi acest card. Nimeni nu va mai putea beneficia de servicii medicale decontate de stat în lipsa acestui act.

O zi de amânare a funcționării cardurilor = pierderi lunare de peste un milion de euro. Și presiuni de aceiași bani

Lucian Duță, fost președinte al CNAS. recunoaște că presiunile pentru întârzierea implementării cardurilor sunt mari, dar nu oferă date concrete: el spune că e simplu să identifici opozanții proiectului, urmărind declarațiile apărute în acești ani, în spațiul public:

”Presiunile pieței sunt imense, pentru că sistemul lovește toate grupurile de interese care jefuiesc sistemul”

Cine avea interesul ca sistemul informatic să nu intre în funcțiune:

  • Producătorii de medicamente, un grup cu putere financiară uriașă și poate cel mai agresiv lobby. Companiile farmaceutice au fost sancționate adesea, atât în statele occidentale, cât și în cele asiatice, pentru practici imorale precum sponsorizarea medicilor sau a unor oficiali care elaborează poltici publice în domeniu.

  • Orice furnizor de servicii medicale, fie că este spital, laborator, clinică privată, cabinet de radiografie etc.

”Proiectul-pilot” de la Arad: 5 (cinci) carduri

,În decembrie 2012, guvernanții anunțau că în 2013 se va aplica un proiect – pilot, la Arad, unde zeci de medici de familie urmau să primească capartele de citire a cardurilor.

Conform desfășurătorului, la începutul lui anului 2014 ar fi trebuit să avem rezultatele de la Arad.

Gheorghe Domșa, președintele Casei Județene de Sănătate Arad, s-a declarat surprins de prețiozitatea termenului: ”Ce proiect-pilot? Nu a fost decât o testare cu cinci carduri. Cinci carduri fără datele unor persoane reale, ci de încercare. S-a verificat dacă funcționează legătura cu baza centrală, dacă se vede în timp real ce se întâmplă. Funcționează”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis despre imunizarea populației: Problema se rezolvă cu vaccinarea în masă, nu cu restricții

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că trebuie îmbunătăţită campania de vaccinare şi a mai anunțat că nu poate accepta introducerea de restricții pentru persoanele… Mai mult

Europa

Raport: Xiaomi a devansat Samsung, devenind liderul pieței europene de smartphone-uri

Vladimir Ionescu

Xiaomi a depăşit Samsung în al doilea trimestru al anului şi a ajuns producătorul care vinde cele mai multe smartphone-uri în Europa, potrivit unui raport… Mai mult

Stiri

Licitație ANCPI de 461 mil. lei pentru servicii de cadastru în 300 de localități din România

Vladimir Ionescu

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a scos la licitație un contract de maxim 461 milioane de lei, pentru servicii de înregistrare în… Mai mult

Europa

România vinde Irlandei 700.000 de vaccinuri anti-Covid

Vladimir Ionescu

România vinde Irlandei 700.000 de doze de vaccin produse de Pfizer / BioNtech. Anunțul acordului a fost făcut de premierul irlandez, Micheál Martin, care a… Mai mult

Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult