La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Cronicile

România atipică: Decalajele dintre economie, PIB și societate. Indicatorii macro prin criză

de Marin Pana 10.3.2014

Pentru a avea de ansamblu a evoluțiilor din economia românească pe perioada manifestării efectelor crizei economice mondiale am grupat câțiva dintre principalii indicatori macroeconomici, cu nivelurile lor față de anul precedent și, cumulat, pe întreg intervalul 2008 – 2013.

Tabelul de mai jos este elocvent pentru evoluția câtorva puncte interesante din economie și societate, în cei 5 ani de criză, și vom face apel în această analiză la datele pe care el le prezintă.

1. PIB-ul crește, investițiile scad

PIB –ul a revenit în apropierea nivelului maxim atins în anul 2008 sub efectul de antrenare al industriei, care a marcat o performanță consistentă ( +18,3% ) și a dat tonul general al revenirii economice.

De altfel, această ramură deja recuperase aproape încă din 2010 reculul inevitabil din 2009 și a tras toată economia după ea.

Atunci când creșterea industriei a fost ceva mai mică, atunci și PIB-ul a avut un avans modest (vezi situația din anul 2012).

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Creșterea Produsului Intern Brut: dorințe, posibilități, probleme”)

Investițiile în economia națională au scăzut în 2010 până la un minim de circa 66% din referința dată de anul 2008, au revenit la aproximativ 75% în 2011, pentru a se reîntoarce la 66% în 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dat fiind decalajul în manifestarea efectelor între investiții și momentul când acestea se transpun într-o producție sporită se poate argumenta că sumele importante alocate în 2007 și 2008 au permis o amortizare relativ bună a șocului din 2009.

Mai mult, creșterea investițiilor din 2011 și-a dus contribuția la performanța de anul trecut. Din păcate, evoluțiile din 2012 și 2013 nu sunt de bun augur pentru 2014 și 2015.

2. Productivitatea muncii crește spectaculos, salariile se diminuează în termeni reali

De remarcat evoluția puternic crescătoare a productivității muncii în industrie din intervalul 2009 – 2010.

Acesta nu a reflectat o producție mai mare, ci un efort de restructurare transpus în scăderea numărului de locuri de muncă și păstrarea producției cu un număr scăzut de salariați.

(Citiți și: ”Investițiile străine directe: 25% din locurile de muncă și 60% din cifra de afaceri totală. Cheia e la productivitate”)

În 2012, productivitatea muncii a scăzut, dar nu prin diminuarea producției, ci prin angajarea unui număr sporit de personal în raport cu rezultatele.

În timp ce productivitatea muncii în industrie a crescut cu aproape 50% în termeni nominali pe parcursul celor cinci ani de criză, câștigul salarial mediu net pe economie a avansat doar cu ceva mai mult de 20% în termeni nominali, ceea ce a dus la o diminuare de circa cinci procente în termeni reali. Ceea ce duce la apariția unei dileme.

Ori recompensarea forței de muncă a fost limitată față de rezultatele obținute, ori a avut loc o ajustare în raport cu nivelul nesustenabil în 2008.

(Citiți și: ”Provocarea pentru economia României: creșterea productivității peste jumătatea mediei din UE. Calea de urmat”)

3. Scade gradul de ocupare, dar scade și șomajul

Fapt bizar, în economia românească numărul salariaților din economie și numărul șomerilor înregistrați evoluează sincron. Când scade ocuparea, scade și șomajul, când crește ocuparea, crește și șomajul.

Ceea ce contrazice bunul-simț, dar ține de specificul național al acordării beneficiilor de șomaj și de costurile de oportunitate pentru înregistrarea, la care se adaugă plecarea/revenirea în țară a unei părți din forța de muncă.

Cert este că, deși anul trecut s-au pierdut cam un sfert de milion de locuri de muncă în raport cu 2008, rata șomajului a fost mai redusă cu peste două puncte procentuale.

Dar rămâne de elucidat cum rămâne cu creșterea pensiilor, acordate din taxarea acestor salarii și, mai nou, cronic subvenționate din bugetul de stat. Interesant, cele cinci procente scădere de salariu real seamănă foarte bine cu nivelul majorării de TVA, survenite la mijlocul lui 2010.

4. Ce se vede în consum

Cât privește efectul crizei asupra capacității populației de a achiziționa bunuri și servicii, la comparația între 2008 și 2013 ne așteaptă o surpriză majoră. Comerțul cu amănuntul se află la cota -13% iar cel cu automobile la -41%, în timp ce serviciile de piață prestate către populație au înregistrat o diminuare mai mică de un procent.

Avem aici explicația percepției mai pronunțate de scădere a nivelului de trai decât s-a produs în realitate, deoarece declinul a fost mult mai mare pe partea tangibilă a consumului și aproape inexistent pe partea de servicii.

(Citiți și: ”Consumul și creșterea economică versus puterea de cumpărare și grija zilei de mâine”)

Dacă statistica ne dă în medie refacerea nivelului general de trai din 2008 în 2016, revenirea la același nivel de consum material ar urma să se producă încă și mai târziu, cu un decalaj de unul-doi ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.3.2014

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    11.3.2014, 12:38 am

    Rata somajului , cea oficial recunoscuta si care a la baza datelor UE e data de Eurostat la 7,3 % in ianuarie 2014.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-28022014-AP/EN/3-28022014-AP-EN.PD
    In Romania se etaleaza datele MM si nu cele oficiale a UE. 🙂
    Oricum :
    – Nivelul de trai din 2008 (mai multi angajati, mai putini someri) a generat intrari fiscale bugetare de 94,846 miliarde lei . “duduia” economia.
    Nivelul de trai din 2013 (mai putini angajati , mai multi someri) a generat intrari fiscale bugetare de 119,109 miliarde lei . (+ 25,58 % comparat cu 2008 )
    – Acest relativ paradox al incasarilor fiscale se datoreaza exclusiv majorarilor anuale de accise , cresterii de salarii minime garantate (cu cresterea impozitelor si contributilor incasate) , cunoscuta crestere de TVA , crestere de taxe pe proprietate , vanzari de frecvente radio (privatizari absolut nimic in 5 ani ), crestere de sume primite de la UE .
    – Daca urmarim si impozitul pe profit , (cota de impozitare neschimbata in acesti 5 ani) , se vede clar ca nici macar in 2013 statul nu a incasat cit a obtinut din acest impozit in 2008 .
    – Adaugam la analiza si “slabirea” monedei nationale cu 25% fata de euro in acesti 5 ani.

    Concluzia si in termeni populari , asistam la o stoarcere de resurse de la cetateni pentru a asigura statului o mai mare “redistribuire” de fonduri bugetare .
    Romanii (in general) sint mai saraci datorita statului si nu crizei.
    Pensionatii speciali sint unica categorie mai bogata decit in 2008 deoarece au avut doua recalculari de pensi (prima cu medie de 30 % marire) si indexarea generalizata aplicata tuturor pensilor .
    Cei de la ASF sint imuni la oricare devalorizare de moneda nationala si pentru zeci de ani . 🙂

  2. Nicolae
    11.3.2014, 8:17 am

    Multi din indicatorii prezentati se raporteaza la numarul de locuitorii din Romania. M-ar fi interesat sa vad si cum s-a luat in calcul variatia populatiei in perioada de referinta.

  3. Nelu Stiuca
    13.3.2014, 8:48 am

    Atata timp cat lipsesec STRATEGIA NATIONALA DE EZVOLTARE si STRATEGIILE de DEZVOLTARE SECTORIALE pe termen scurt, mediu si lung nu putem vorbi de o corelare de indicatori.Ro este condusa de 25 de ani de o gasca de golani, impostori dar cu tupeu maxim.

Lăsați un comentariu


Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult

Stiri

Avertisment OMM: 2015-2019, cel mai călduros cincinal din istoria înregistrărilor meteorologice

Vladimir Ionescu

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice, începute acum 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite… Mai mult

Stiri

AmCham România anunță că nu e implicată în organizarea vizitei premierului Dăncilă în SUA

Vladimir Ionescu

Camera americană de comerţ din România (AmCham) nu este implicată în organizarea vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite, potrivit unui comunicat transmis de organizaţie.… Mai mult

Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult

Europa

Thomas Cook, cea mai veche agenţie de turism din lume, riscă să intre în faliment

Vladimir Ionescu

Șefii Thomas Cook se întâlnesc duminică cu băncile și investitorii pentru a decide dacă cea mai veche companie de turism din lume îşi mai poate… Mai mult

Stiri

Premierul Viorica Dăncilă, poză cu două fetiţe şi o mitralieră

Vladimir Ionescu

Premierul şi-a făcut mai multe fotografii  alături de două fetiţe, în faţa unei puşti de asalt, expuse la festivalul “Toamna Cugireală”, în cadul căruia fabrica… Mai mult

Stiri

USR-PLUS își anunță prioritățile pentru cazul că PSD va fi înlăturat de la guvernare

Alexandra Pele

Dacian Cioloș, reprezentantul alianței USR-PLUS care ar viza funcția de premier dacă alianța ar ajunge la guvernare, a prezentat duminică un document cu măsurile urgente… Mai mult