La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Conferințele cursdeguvernare.ro / Tabloul de bord al UE: România din spatele stabilităţii macroeconomice

de Razvan Diaconu 13.5.2013

România îndeplineşte cea mai mare parte a indicatorilor de stabilitate economică din Tabloul de bord al Uniunii Europene, însă caracterul volatil al performanțelor ridică în continuare riscuri.

Pe de altă parte, capacitatea instituțională redusă și infrastructura precară ţin la distanţă investițiile străine, iar puținele fonfuri europene absorbite nici nu sunt întotdeauna în măsură să influențeze pozitiv indicatorii, precum ocuparea forței de muncă.

În fine, în sectorul IMM, impozitarea pare să fie echilibrată de schemele de sprijin de stat, însă incoerențe legislative încetinesc încă dezvoltarea competitivității României în Uniunea Europeană. Acestea sunt concluziile care se desprind din prima ediție a Conferințelor cursdeguvernare.ro, cu tema ”România în tabloul de bord al UE”, realizată cu sprijinul cu Băncii Naționale a României, Băncii Comerciale Române şi în parteneriat cu Pricewaterhouse Coopers.

Conferința a fost precedetă pe o serie de 4 analize pe indicatorii de bord ai Uniunii Europene raportați la România, publicate pe cursdeguvernare.ro, analize care pot fi citite AICI, AICI, AICI și AICI.

Ce se poate ascunde în spatele stabilității macroeconomice a României

Stabilitatea macroeconomică dobândită de România în urma măsurilor de ajustare din acordul cu FMI și Comisia Europeană este confirmată și de Tabloul de bord al UE, însă riscurile rezidă tocmai în rapiditatea ajustării.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a arătat că România îndeplinește în acest moment 9 din cei 11 indicatori ai stabilității macro din Tabloul de bord al UE. Deficitele, șomajul, datoria publică, inflația și alți indicatori par să se fi stabilizat.

Unul dintre criteriile pe care nu le îndeplineam este cel al contului curent, care trebuia să aibă deficit de maximum 4% sau excedent de maximum 6%. România are șanse să îndeplinească și acest criteriu, dacă va reuși să încheie anul acesta cu 3,5% deficit de cont curent, după ce anul trecut a avutr 3,9%, media pe ultimii 3 ani fiind luată în calcul.

Cel de-am doilea indicator neatins de România este încadrarea într-un deficit de cont curent cumulat istoric de 35% din PIB, un ceriteriu pe care numai 4-5 state din UE au reușit să-l îndeplinească.

”România stă relativ bine, în sensul că din cei 11 indicatori, îndeplinește 9, ceea ce însemană o performanță egală cu a Bulgariei și a Poloniei, mai slabă decât a Cehiei, dar mai bună decât a Ungariei”, a spus Valentin Lazea, precizând că a expus propriile sale aprecieri.

În schimb, consultantul fionanciar Aurelian Dochia a atras atenția că ajustraea dezechilibrelor a fost foarte rapidă.

”Deja din anul 2008, dezechilibrele au fost reduse la jumătate, iar așa cum sunt acum, indicatorii sunt extraordinari de buni. A reușit să îndeplinească acești indicatori doar în ultimii ani, prin programele acestea de ajustare forțată. Aceasta ridică un mare semn de întrebare, pentru că înseamnă că România are o volatilitate mare a acestor indicatori și din cauza asta pericolele de derapaj se pare că sunt foarte serioase. Nu este exclus ca în 2013 sau 2014 să vedem iarăși un salt la aceste depășiri de indicatori”, a spus Dochia.

Cele 3 deficiențe ale României: instituții, infrastructură, inovare

În pofida indicatorilor macroeconomici stabili, Valentin Lazea identifică 3 deficiențe mari ale României, care îndepărtează investitorii străini: instituții neperformante, infrastructura precară, inovarea nedezvoltată.

”Problema cea mare este că, în timp ce inovarea ține de stadiul superior al factorilor de producție, infrastrcutura și instituțiile țin de stadiul de bază, stadiul primar. O țară, ca să decoleze în prima fază a evoluțiilor economice, trebuie să aibă infrastructură și instituții bune”, a spus Lazea, care a precizat că afirmațiile sale sunt făcute în nume personal, neimplicând neapărat poziția BNR”, a spus Lazea.

În privința institiuțiilor, fostul comisar eruopean Leonard Orban critică efectele ajustărilor bugetare asupra persoanlului din sectorul public, iar președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, atrage atenția că intențiile anunțate de Guvern, de relaxare a angajărilor la stat, trebuie aplicate rațional.

  • Leonard Orban: ”Comisia Europeană ne-a cerut o nouă strategie de îmbunătăţire a capacităţii administrative şi implementarea acestei strategii. Această cerinţă este o condiţie ex-ante de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Dacă până la sfârşitul lui 2016 această strategie nu va exista şi lucrurile nu vor fi semnificativ îmbunătăţite, noi vom fi supuşi inclusiv riscului de a nu utiliza pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă fondurile alocate României”.
  • Ionuț Dumitru: ”În ultimii ani, s-a produs o ajustare în sectorul bugetar în privința salariilor dar şi a numărului de salariaţi. Ajustarea a fost făcută destul de haotic însă cu intenţia de a realiza nişte economii bugetare, principala regulă fiind cea de 1 la 7. În momentul de faţă probabil că se încearcă o flexibilizare a acestei reguli, dar trebuie să fim foarte atenţi să nu introducem o regulă nouă care e la fel de haotică precum cea din trecut”.

România, o țară energofagă

Infrastructura deficitară, dar și gradul scăzut al inovării sunt resimțite și în consumul ridicat de energie al României pe linia de producție, în raport cu celelalte state UE.

”Avem o eficienţă energetică foarte scăzută a economiei, deşi ea s-a mai îmbunătăţit în timp. În momentul de faţă sunt a treia cea mai energofagă economie din Europa. Consumăm ca să producem acelaşi lucru, ca să producem 1.000 de euro echivalent PIB, consumăm cam de două ori şi ceva mai multă energie decât consumă media europeană”, a explicat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank România.

Impozitarea IMM-urilor. Planurile Guvernului, prezentate de ministrul Maria Grapini

Vasile Iuga (PWC) si ministrul Maria Grapini

Ministrul delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini, a detaliat, la conferință, planurile Guvernului pentru sectorul IMM, în perioada următoare:

  • Reducerea impozitului alternativ pentru microîntreprinderi de la 3% la 1,5%, din luna iunile. ”Sunt domenii care nu au, poate, o rată de profit de 5% şi de aici, la un impozit de 3% pe venituri, o companie trebuie să dea mai mult decât profitul. Propunerea este de 1,5%, din 1 iulie. Dacă opinia mediului de afaceri este că e bine să nu mai stăm încă jumătate de an, o vom aplica, dacă vor spune că nu, nu o vom aplica”.
  • Tot din luna iulie va intra în vigoare, pentru 4 coduri CAEN și impozitul forfetar, care se va aplica diferențiat în funcție de domeniile de activitate și condițiile de randament. ”Am făcut un studiu pilot pentru patru coduri CAEN şi aş vrea ca rezultatul studiului să se aplice din iulie. Dacă rezultatele sunt bune, aplicăm şi la alte domenii precum service auto şi reparaţii auto, restaurante, baruri, cafenele, hoteluri, pensiuni”. Pentru fiecare cod CAEN sunt luați în calcul indicatori specifici privind capacitatea firmelor de a face profituri, cum ar fi poziționarea geografică.
  • ”Am constatat, cu tristeţe o spun, că percepţia care era s-a verificat, adică, să zicem, în cazul primilor 100 de restanţieri la stat, sumele lor sunt egale cu impozitul plătit de 430.000 de IMM-uri. Golul acela de la buget a trebuit acoperit prin a pune o nouă taxă, sau a mai îndrepta ceva sau a mai face presiune prin controale să mai ia o amendă”, a mai declarat ministrul Grapini.
  • În schimb, Guvernul ar urma să adopte probabil săptămâna aceasta o nouă schemă de ajutor de minimis pentru IMM-uri. Astfel, firmele vor putea primi ajutor de la stat până la 200.000 de euro, dacă aduc în piață 7 noi locuri de muncă.
  • În plus, deja vechiul Program Kogălniceanu, pentru credite garantate de stat, cu dobânzi subvenționate, pentru firme, a fost epuizat în 2 săptămâni de când a fost îmbunătățit, a mai spus Maria Grapini. Anterior, ea declarase, pentru cursdeguvernare.ro, că, în cazul epuizării plafonului alocat programului, la rectificarea bugetară din vară, acesta nu se va mai alege cu tăieri, așa cum era programat.

Gazele de șist și legea creșterii economice. Unde suntem pe lanțul trofic

Vasile Iuga - PwC

Modificările legislative și resurseșle economice ale României nu pot, însă, să conducă la creștere economică, în lispa unui sistem legislativ coerent.

Vasile Iuga, country manager la Price Waterhouse Coopers, a arătat că o viitoare campanie de extracție a gazelor de șist și a gazelor de mare adâncime din Marea Neagră reprezintă posibile motoare de creștere pentru România, însă nu și în lipsa unei legislații coerente în domeniu.

”Să luăm energia, se vorbește despre România ca despre un nou Eldorado ca resurse de petrol și gaze. Se vorbește despre gazele de mare adâncime din Marea Neagră, despre gazele de șist. Analiza sumară arată că de fapt ceea ce s-ar extrage nu ar face decât să compenseze declinul natural al zăcămintelor existente.Cu legi bune, inclusiv în domeniul de țiței și fgaze, care să stimuleze investițiile, am reuși să atragem investiții cu efect de multiplicare foarte mare”, a spus Iuga, la Conferințele cursdeguvernare.ro.

Potrivit acestuia, în industria extractivă de petrol și gaze de exemplu, factorul de multiplicare pentru forța de muncă este o estimare curentă de 4,5. În același timp, valoarea brută adăugată în economie pentru fiecare euro investit în sector are factor de multiplicare de 2,5.

O altă problemă care amenință economia României este ”nomadismul firmelor” multinaționale. ”Cum să evităm nomadismul marilor firme internaționale? Una dintre soluții este să avem în țară clustere tehnologice prin care să participăm mai mult în lanțul de adăugare de valoare, să fim mai sus pe lanțul trofic”, a spus Iuga.

Fondurile europene – puține și prost investite

Sergiu Manea, vicepresedinte BCR

Absorbția fondurilor europene este invocată frecvent ca mijloc de creștere economică și reducere a deficitului bugetar, însă doar absorbția ca atare, fără o investire a banilor în proiecte cu valoare adăugată mare, nu îmbunătățește indicatoriide stabilitate macroeconomică.

”Am foarte multe exempole de investiții pe fonduri eurpopene care nu au adus acel impact. Cele mai interesante exemple sunt finanțarea unor cursuri care nu s-au făcut niciodată, prin POSDRU. Sau finanțarea unor canalizări din mediul rural la care nu s-a racordat nimeni până la urmă”, a arătat Marian Dobrilă, vicepreședinte al Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene.

”Un alt indicator pe care fondurile UE ar trebui să-l îmbunătățească este șomajul. Atunci când cineva trebuie să creeze 7 locuri de muncă printr-un proiect european, concediază angajații de pe o firmă și îi angajează pe alta. Mai este și POS CCE, unde, investind în tehnologie, îți scazi de obicei forța de muncă. Deci, fondurile UE au un efect destul de pervers asupra șomajului”, a mai exemplificat vicepreședintele ACRAFE.

În schimb, sectorul bancar vede în fondurile europene o sursă de capital pentru România, în condițiile declinului economisirii.

”E clar că nu reuşim să economisim şi o să reuşim să avem o curbă de dobânzi sustenabilă la un nivel jos mai degrabă mai târziu decât mai devreme. Nu reuşim să economisim pentru că nu creăm suficient. Apoi, deficitele de cont curent acumulate, pe care trebuie din păcate să le şi plătim, s-au dus mai degrabă spre consum şi nu spre investiţii”, explicat Sergiu Manea, vicepreşedintele coroprate al BCR.

În acest context, creșterile economice firave pe care guvernările din ultimii 2 ani le-au afișat dreăpt ieșire din recesiune nu asigură, însă, recuperarea decalajelor economice față de Europa dezvoltată.

”Creșteri de 1-1,5% nu asiguă acea închidere a decalajului. Avem nevoie de o închidere a decalajului prin prisma productivităţii”, a mai afirmat Sergiu Manea.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu: UE nu ne-a asigurat omogenitatea socială și economică, dar alte state ex-comuniste au fructificat aderarea

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României Bogdan Olteanu a arătat, la Conferințele cursdeguvernare.ro, că Uniunea Europeană nu a asigurat omogenitatea socială și economică a statelor membre, însă sunt țări care, spre deosebire de România, au profitat mai mult de aderarea la UE:

  • ”O Uniune care presupune şi libertatea de mişcare şi libertatea de căutare a locurilor de muncă, ea presupune, de obicei, o anumită omogenitate socială şi economică. În acest moment, Uniunea Europeană este departe de a asigura o omogenitate socială şi economică. Aceasta reprezintă un deziderat şi nu o stare de fapt”
  • ”Dacă nu ne apropiem rapid de omogenitate, având această libertate a forţei de muncă, pentru ţările unde se plăteşte mult mai puţin va apăra o ameninţare, a şi apărut în domeniul medicilor, este posibil să apară şi în alte domenii, ameninţarea unei plecări în masă”.
  • ”Avem exemplele unor state care au reuşit să intre în ritm, să câştige remarcabil de pe urma acestui proces european. Slovacia a dovedit că nu era nici pe departe băiatul rău economic. Se poate câştiga, beneficia, enorm de pe urma participării la procesul european inclusiv – iată cazul Slovaciei – de pe urma participării la proiectul euro”.
  • ”Există şi riscuri aferente în situaţia în care nu reuşeşti să prinzi ritmul, nu reuşeşti să se încadrezi în proiectul european în sine recuperând decalajele şi suntem martorii unuia dintre aceste riscuri care se apropie de o materializare, dacă e să privim doar spre riscul exodului medicilor”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.5.2013

Un raspuns

  1. IDEOLOGUL
    14.5.2013, 3:10 pm

    Romania este pe calea gresita a evolutiei sale si datorita faptului ca cei ce au RESPONSABILITATI si sunt rasplatiti cu miliarde ori se considera OAMENI de STAT nu le pasa de nimic si cand sunt intrebati ceva despre situatia deplorabila a Ro vin, fara nici un pic de RUSINE sau BUN SIMT, cu critici si nu cu SOLUTII ori STRATEGII, sa le fie rusine. Cativa dintre acesti GROPARI ai ROMANIEI sunt si se regasesc din pacate si la acesata conferinta.

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult