Document / Strategia Guvernului 2014-2016. Fiscalitate, bugete și cele 22 de proiecte de investiții. Ipotezele Executivului, depășite de scumpirea energiei

Guvernul va scădea în următorii patru ani contribuțiile la asigurările sociale de stat pe partea angajatorilor și taxa pe valoare adăugată, însă numai în funcție de o creștere a veniturilor la bugetul de stat, se arată în proiectul Strategiei Fiscal-Bugetare 2014-2016, obținut de cursdeguvernare.ro.

Proiectul de strategie cuprinde planurile guvernului pentru fiscalitate, buget și investiții până în anul 2016. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, urmează să fie aprobat la Palatul Victoria. Noul document vine după ce, în ianuarie 2013, Guvernul a revizuit Strategia fiscal-bugetară pe care o adoptase în anul 2012 (2013-2015).

Politică Fiscală – lărgirea bazei de impozitare, taxarea gazelor și a petrolului

Guvernul menționează în Strategia Fiscal-Bugetară 2014-2016 majorarea bazei de impozitare, ceea ce ar presupune introducerea de noi taxe și impozite, însă documentul nu menționează despre ce noi impuneri va fi vorba.

În schimb, în domeniul resurselor minerale, Guvernul are în vedere elaborarea Strategiei pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului şi gazelor naturale în perioada 2015-2024.

De asemenea, Strategia Fiscal-Bugetară menționează că în următorii 4 ani Guvernul vrea să scadă contribuțiile la asigurările sociale și taxa pe valoare adăugată, pe măsura creșterilor veniturilor la bugetul de stat :

• ”Reducerea treptată, în următorii 4 ani, a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, pe măsura creşterii gradului de colectare a veniturilor bugetare până în 2016”.
• ”Reducerea treptată în următorii 4 ani a taxei pe valoarea adăugată pe măsura îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare”.

În plus, Ministerul Finanțelor are în vedere modificarea sistemului de taxe locale, astfel încât impozitul pe clădiri să nu mai varieze de la persoanele fizice la persoanele juridice, ci în funcție de destinația clădirii.

Astfel, statul urmărește să impună impozite mai mari de exemplu pe clădirile de birouri scoase la închiriat deținute pe persoană fizică, în condițiile în care în prezent proprietari de astfel de clădiri își trec astfel de clădiri pe persoană fizicîă pentru a plăti impozite mai mici decât în cazul firmelor.

La acest capitol, Strategia Executivului prevede ”Revizuirea bazei impozabile pentru impozitele pe proprietate, acestea variind în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu în funcţie de statutul juridic al proprietarului”.

În schimb, Ministerul Finanţelor Publice spune că ”analizează împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri şi partenerii sociali oportunitatea instituirii unor noi măsuri de sprijin pentru IMM-uri”.

Combaterea evaziunii prin controlul averilor mari și al comerțului electronic

Ministerul Finanțelor are în vedere creșterea veniturilor la buget și combaterea evaziunii fiscale în următorii 4 ani inclusiv prin controlul persoanelor fizice cu averi sau venituri mari, precum și prin implementarea comerțului electronic.

Măsuri anti-evazioniste din Strategia 2014-2016

• Controlul persoanelor fizice cu averi/venituri mari;
• Combaterea muncii la negru şi a subdeclarării contribuţiilor sociale;
• Combaterea fraudei la TVA, în special frauda intracomunitară (dezvoltarea activităţii grupului de lucru antifraudă fiscală);
• Implementarea controlului comerţului electronic;
• Iniţierea acţiunilor de identificare a contribuabililor care îndeplinesc toate condiţiile de înregistrare la plătitori de impozite şi taxe dar care nu se înregistrează;
• Întărirea controlului vamal prin dezvoltarea politicii de securitate IT.

Executivul dă drumul la angajări la stat

Guvernul intenționează să permită angajările la stat pe locurile vacante, însă numai cu restructurarea și reorganizarea instituțiilor publice.

”Politica privind ocuparea posturilor vacante din instituţii şi autorităţi publice se va relaxa după finalizarea procesului de restructurare şi reorganizare instituţională a administraţiei publice, în sensul că pot fi ocupate fără restricţii posturile vacantate din instituţiile şi autorităţile publice”, prevede documentul obținut de cursdeguvernare.ro.

Astfel, actuala regulă restrictivă de angajare a unei singure persoane la 7 posturi libere în sectorul public va fi relaxată astfel încât să se poată angaja o nouă persoană la fiecare post eliberat.

Pentru perioada 2014-2016, anvelopa salarială se va încadra între 7,4-6,9% din PIB şi va avea un trend descrescător fiind corelată mai bine cu evoluţia productivităţii muncii, susține Ministerul Finanțelor.

Un ”șoc suplimentar”: scumpirea energiei” a depășit ipotezele inițiale ale Guvernului”

Guvernul se angajează să acorde de la 1 iulie 2013 ajutoare pentru persoanele cu venituri foarte scăzute, care vor fi afectate de creșterea tarifelor la energie, odată cu liberalizarea prețurilor la electricitate și gaze naturale.

Impactul bugetar calculat de guvern pentru aceste ajutoare este de 370 de milioane de lei (circa 83 de milioane de euro).

”Varianta discutată cu experţi ai Băncii Mondiale este aceea de majorare a nivelurilor venitului minim garantat, precum şi de majorare a cuantumurilor şi limitelor de venituri în cazul alocaţiei pentru susţinerea familiei. Din estimările realizate împreună cu experţi ai Băncii Mondiale, ar rezulta un efort bugetar suplimentar de aproximativ 370 milioane lei”, prevede Strategia Fiscal-Bugetară 2014-2016.

În paralel Guvernul va relaxa condițiile pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, astfel încât 30% din populație să ajungă să beneficieze de ele.

Potrivit Ministerului Finanțelor, liberalizarea treptată a prețurilor reglementate din energie a condus la scumpiri care ”au depăşit ipotezele iniţiale” ale Guvernului, producând în anul 2013 ”un şoc suplimentar”. Astfel, energia electrică s-a scumpit cu 13,02%, gazele 5,23%, iar utilitățile de apă, canal și salubritate cu 6,8%.

De asemenea, din anul 2015, Guvernul va institui un nou ajutor social: venitul minim de inserție, ”în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România”.

(Descarcă de AICI proiectul Strategiei Fiscal-Bugetare 2014-2016)

Investițiile Guvernului 2014-2016: autostrăzi, metrou, cale ferată, laser

Guvernul are în vedere creșterea cheltuielilor cu investițiile de la aproape 37 de miliarde de lei în anul 2013 la aproape 56 de miliarde de lei în anul 2016. pentru aceasta Executivul mizează pe o creștere susținută a PIB, astfel încât cheltuielile, deși ar crește nominal, să scadă ca procent din PIB de la 35,7% în anul 2013 la 35,5% în anul 2016. În aceste marje, cheltuilile cu investițiile ar crește de la 16,6% din PIB în anul 2013 la 21,5% din PIB în anul 2016.

De asemenea, pentru scăderea cheltuielilor bugetare, Executivul vrea să impună reorientarea tuturor proiectelor de investiții publice de la fondurile naționale către fondurile europene, acolo unde cheltuielile sunt eligibile, precum și asocierea în regim public-privat.

Potrivit Strategiei Fiscal Bugetare 2014-2016, Guvernul are în vedere 22 de proiecte prioritare de investiții, printre care:

• Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, secţiunea Coşlariu – Simeria: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 1.713.133 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 1.348.960 mii lei pentru perioada 2015 – 2016, integral din fonduri externe nerambursabile postaderare.
• Autostrada Lugoj – Deva: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 1.380.135 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 4.010.990 mii lei pentru perioada 2015 – 2016, integral din fonduri externe nerambursabile postaderare.
• Proiectul ELI (EXTREME LIGHT INFRASTRUCTURE – NUCLEAR PHYSICS): pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 316.999 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 132.685 mii lei în anul 2015, integral din fonduri externe nerambursabile postaderare. Se estimează finalizarea acestui proiect în anul 2015.
• Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti între A1 – DN 7 şi DN 2 – A2: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 266.804 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 220.343 mii lei în anul 2015, integral din bugetul de stat.
• Autostrada Bucureşti – Braşov: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 250.000 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 500.000 mii lei pentru perioada 2015 – 2016, integral din bugetul de stat.
• Magistrala V metrou. Drumul Taberei – Pantelimon. Tronson Universitate – Pantelimon: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 205.755 mii lei în anul 2014, finanţat din fonduri externe rambursabile.
• Magistrala V – metrou, Etapa I-a Drumul Taberei – Universitate: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 92.564 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 622.337 mii lei pentru perioada 2015 – 2016, finanţat din fonduri externe rambursabile.
• Magistrala IV – metrou: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 65.076 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 132.804 mii lei pentru perioada 2015 – 2016, integral din bugetul de stat.
• Finalizarea Digului de Larg în Portul Constanţa: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 200.000 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 269.000 mii lei pentru perioada 2015 – 2016, integral din fonduri externe nerambursabile postaderare.
• Teatrul Naţional Bucureşti I. L. Caragiale: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 85.543 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 19.203 mii lei în anul 2015, integral din fonduri externe rambursabile. Se estimează finalizarea acestui proiect în anul 2015.
• Autostrada Nădlac – Arad: pentru acest obiectiv se propune alocarea sumei de 50.014 mii lei în anul 2014, respectiv a sumei de 517.149 mii lei în anul 2015, integral din fonduri externe nerambursabile postaderare.