fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Problemele mecanismului prin care guvernul vrea să restituie o parte din suprataxa pe combustibili

de Victor Bratu 2.4.2014

Guvernul a hotărât să compenseze o parte din impactul negativ al introducerii accizei de 7 eurocenți/litru de carburant, prin restituirea către transportatori, pe bază de dosar, a 4 eurocenți pe litru.

Decizia prin care guvernul încearcă să mai compenseze efectele în economie ale suprataxei are, însă, o componentă logistică importantă, pe care abia de acum urmează să o pună la punct.

Cum va funcționa mecanismul fiscal de restituire a unei părți din suprataxă

Restituirea celor 4 eurocenți din suprataxă către transportatori se va face trimestrial, pe bază de dosar cu cerere de rambursare.

Potrivit unor surse oficiale din Ministerul de Finanţe, transportatorii care își vor depune dosarele, ar putea primi un răspuns bazat pe analiza dosarului cu cererea de rambursare într-un interval estimat între 30 şi 90 de zile.

Dosarele vor fi depuse la Administrațiile fiscale locale pe raza cărora sunt înregistrate companiile transportatorilor.

Rambursarea sumelor datorate de stat va constitui excepţia de la regulă, și, potrivit modului uzual de lucru cu Finanțele, se va apela la metoda compensării.

ANAF îi vor reveni, astfel două sarcini: verificarea și validarea dosarelor în baza cărora se vor returna banii, precum și controlul detaliat la companii.

Pentru a descuraja tentativele de fraudă, explică sursele citate, guvernul va încuraja ANAF să-i controleze, cel puţin în faza iniţială, pe cei care solicită deconturi substanţiale şi să popularizeze rezultatul acestor controale.

Deși încă nu s-a luat o decizie privind funcționarea detaliată a acestui mecanism, rambursarea unei părți din suprataxă ar putea avea ca model rambursările de acciză așa cumse fac ele în alte state.

Dosarul de restituire a banilor: Cum se face returnarea de acciză în statele europene, cum s-ar putea face în România

„Or să primească Finanţele camioane de facturi…”, a spus luni preşedintele Traian Băsescu, referindu-se la mecanismul de returnare a unei părți din suprataxă.

Chiar dacă normele metodologice de aplicare a Ordonanţei care prevede returnarea a 4 eurocenţi nu sunt finalizate, există indicii că şeful statului a anticipat corect.

Ca efect al aderării României la UE, de la 1 ianuarie 2007 este posibilă returnarea accizei la motorină pentru transportatorii care au alimentat în alte state europene, în condiţiile în care măsura se aplică în mod egal şi transportatorilor din fiecare stat în parte (Italia, Spania, Belgia, Franţa, Ungaria, Slovenia).

Normele de aplicare ale acestei decizii europene impun firmelor solicitante constituirea unui dosar care se înaintează fiscului.

Dosarul este relativ similar în toată Europa şi conţine:

  • cerere de rambursare
  • Un formular centralizator
  • Copii ale facturilor de achiziţie a combustibilului
  • Copii ale cărţilor de identitate ale vehiculelor pentru care s-a făcut achiziţia
  • Copie după contractul de leasing (acolo unde este cazul)
  • Copie după contractul de închiriere al autovehiculului (acolo unde este cazul)

Suplimentar, anumite state mai cer:

  • Copie după licenţa de transport
  • Copie după actul constitutiv al societăţii (pentru verificarea obiectului de activitate)
  • Desfăşurător al kilometrajului pentru fiecare alimentare
  • Copii ale contractelor de transport

Nu există niciun motiv să credem că statul român ar putea evita prevederile europene (înșirate mai sus) la care îl angajează perceperea și rambursarea unei astfel de taxe.

Cum face faţă ANAF

Transportatorii vor putea solicita administraţiilor fiscale locale rambursarea parţială a accizei suplimentare pe combustibil.

Volumul de muncă cu constituirea dosarelor determină majoritatea companiilor mari din străinătate să lucreze cu companii specializate pentru recuperarea sumelor din acciză şi TVA.

Nu este încă foarte clar cum se vor descurca firmele româneşti, după cum exsistă întrebări legate de modul în care va face faţă Fiscul acestei noi sarcini :

Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a recunoscut într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro, pe 19 martie 2014, că în prezent sistemul funcţionează cu greutate. Printre motivele invocate de Gelu Ştefan Diaconu: numărul insuficient de oameni din sistem, calitatea pregătirii acestora, lipsa unui sistem informatic centralizat.

De altfel, în privința sistemului informatic centralizat, preşedintele ANAF oferea ca orizont optimist anul 2018 (când s-ar finalize un program de modernizare al instituţiei finanţat de Banca Mondială), termen de la care fiscul din România ar putea funcţiona la nivel European, fără sincope majore.

Citiţi şi “Interviu Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF : Problema popririlor multiple în mediul de afaceri * Particularitatea României – PIB-ul nefiscalizat şi rata de colectare * Arieratele în companiile mari – private şi de stat”

În ceea ce priveşte circuitul financiar generat de măsura returnării celor 4 eurocenţi, conform unor surse din Ministerul de Finanţe consultate de cursdeguvernare.ro, este de aşteptat ca ANAF să aplice cel mai frecvent metoda compensării, situaţia rambursării efective a sumelor datorate de stat constituind mai degrabă excepţia de la regulă.

Problemele de discriminare ale rambursării

Transportul public nu va beneficia de compensarea parțială a suprataxei. Aceasta ar putea duce la creşterea preţurilor la bilete şi abonamente.

Majorarea preţului la motorină cu 0,41 lei/litru va avea un impact semnificativ asupra activității din transportul public având în vedere că motorina are o pondere mare în preţul biletelor de călătorie. Majorarea cheltuielilor din transportul public va acutiza criza financiară pe care o traversează multe companii de profil din marile orașe din ţară, cum ar fi Bucureţti, Constanţa, Iaşi, Ploieşti etc.

În debutul şedinței de guvern de miercuri, prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că Ministerul Agriculturii a luat măsurile necesare în domeniul subvenţiei la motorina folosită în agricultură, astfel ca impactul introducerii suplimentului de acciză să fie nul.

Ordonanţa de urgenţă care introduce înlesnirile îi discriminează și pe transportatorii feroviari de marfă şi călători, acuză ATFER (Asociaţia Transportatorilor Feroviari din România).

Returnarea a 4 eurocenţi din suprataxa pe acciză introdusă de la 1 aprilie, accentuează discriminarea celor din sectorul feroviar, explică Petre Radu, secretar general ATFER, după ce, din 2005, ”perceperea taxei de drum a fost introdusă în acciza pentru motorina utilizată de locomotivele transportatorilor feroviari”.

Petre Radu a declarat pentru cursdeguvernare.ro, că Asociaţia a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Daniel Şova, chiar cu o zi înainte de anunţarea înlesnirilor, iar AFTER a propus atunci ca acciza plătită de transportatorii feroviari să intre în infrastructura feroviară, în modernizarea căii ferate, şi nu în fondul de autostrăzi, unde spune Executivul că ajunge acciza pe carburant.

Companiile de transport feroviar de marfă şi călători au consumat anul trecut 81.570 de tone de motorină.

Guvernul, obligat să notifice Comisia Europeană

Guvernul a hotărât, în şedinţa de miercuri, să compenseze o parte din impactul negativ al introducerii accizei de 7 eurocenți/litru de carburant pentru motorina folosită de transportatorii de marfă şi călători. Aceştia îşi vor putea recupera 4 eurocenți din suprataxă dacă respectă o serie de condiţii.

În primul rând, rambursarea celor 4 cenţi se va face trimestrial, doar pentru vehiculele de transport marfă de peste 7,5 tone şi pentru transport de călători.

În nota de fundamentare, măsura returnării celor 4 eurocenți/litru de motorină este justificată astfel:

”Se are în vedere faptul că sectorul transporturilor de bunuri poate influenţa pe orizontală evoluţia preţurilor în întreaga economie naţională. În ce priveşte acordarea acestei facilităţi pentru transportul de persoane se are în vedere menţinerea competitivităţii la nivel internaţional a transportului de călători, dar şi considerente de ordin social, respectiv menţinerea unui nivel optim al costurilor de transport.”

Potrivit Directivei 2003/96/CE, restituirile de impozite pot fi considerate ajutoare de stat, aşa că Guvernul va trebui să notifice Comisia Europeană în legătură cu aprobarea acestor returnări.

Normele de aplicare, condiţiile, procedura şi termenele de restituire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Potenţialii beneficiari

Măsura returnării celor 4 eurocenţi din acciza suplimentară impusă de guvern se adresează, conform proiectului ordonanţei de modificare a Codului fiscal aprobat miercuri, transportatorilor de marfă, care deţin vehicule mai mari de 7,5 t, şi transportului de persoane, pentru societăţi care deţin vehicule de peste 1+8 locuri (cu excepţia transportului în comun).

Conform statisticilor Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), în România sunt înregistrate 28.000 de firme cu obiect de activitate transportul de marfă şi 5.800 de societăţi transport persoane. Din parcul total de autovehicule, 124.000 de autovehicule se încadrează în prevederile ordonanţei şi pentru consumul acestora se poate cere returnarea parţială a accizei suplimentare pentru combustibil.

Cifre despre posibila returnare de acciză la carburant în România

Conform statisticilor INS, în România se consumă 5,7- 5,8 milioane de tone de carburanţi- benzină şi motorină.

O tonă de benzină este echivalentul a 1.351 de litri iar o tonă de motorină este echivalentul a 1.192 de litri. Consumul total de 5,8 tone este structurat astfel: 75% motorina, 25% benzină.

Aceasta înseamnă că în România se consumă, într-un an, în jur de 7,6 miliarde de litri de benzină şi motorină.

Ministerul de Finanţe a prognozat o creştere cu 41 de bani pe litrul de combustibil după data de 1 aprilie, din care rezultă încasări suplimentare la Bugetul de stat de aproximativ 650 milioane de euro.

Conform statisticilor UNTRR, consumul de carburanţi anual al autovehicolelor care fac obiectul ordonanţei este de 2,6 miliarde litri de motorină.

Repetând calculul de mai sus, rezultă că transportatorii vor contribui la Bugetul de stat cu 182 milioane de euro anual.

Astfel, statul ar încasa lunar de la transportatori 50,63 milioane de euro şi, în cazul rambursării trimestriale, din luna a patra ar putea restitui transportatorilor, lunar, cel mult 15,16 milioane de euro.

Pentru anul 2014, rezultă că din aplicarea accizei suplimentare Bugetul de stat va încasa 455 milioane de euro, din care ar putea rambursa cel mult 45,5 milioane euro.

Costurile guvernamentale – din toate punctele de vedere – pentru restituirea acestor bani pot fi aflate abia după ce guvernul va pune la punct detaliile acestui mecanism – de la cele financiare, la cele logistice și la cele care țin de personalul necesar.

Ionuţ Dumitru şi Florin Pogonaru vorbesc despre efecte negative

Acciza de şapte eurocenţi pe litrul de carburant putea fi evitată, spune într-un interviu la RFI preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. El se aşteaptă ca măsura intrată în vigoare pe 1 aprilie să aibă efecte negative asupra economiei.

“Fără îndoială, nu putem discuta de efecte pozitive. Când cresc taxele, efectul în economie nu poate fi decât negativ. Discutăm de un efect negativ asupra inflaţiei, un efect mai mult decât semnificativ, atât un efect direct, prin preţul combustibililor, care sunt reflectaţi în indicele preţurilor de consum, cât şi un efect indirect, prin preţurile de producţie care se vor reflecta în ultimă instanţă în preţurile la consumator şi la alte produse.”, spune Ionuţ Dumitru.

Majorarea preţului carburanţilor, prin creșterea accizelor, va avea, în principal, “un impact asupra nivelului de trai”, consideră şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Vânzările Dacia au scăzut cu 35% în 2020. Rezultatele grupului Renault, peste așteptări în T3

Vladimir Ionescu

Grupul auto francez Renault a raportat vineri o cifră de afaceri de 10,4 miliarde de euro în trimestrul al treilea, în scădere cu 8,2% în… Mai mult

Europa

UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor ofițeri GRU pentru atacul cibernetic asupra parlamentului german

Iulian Soare

Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus joi sancțiuni împotriva unor oficiali ai serviciilor secrete din Rusia pentru rolul jucat în atacul cibernetic derulat împotriva… Mai mult

Stiri

Goldman Sachs plătește 2,9 miliarde dolari pentru a închide o serie de investigații la nivel global

Razvan Diaconu

Goldman Sachs a acceptat plata a 2,9 miliarde de dolari către autorităţi de reglementare din întreaga lume, sumă care include o amendă record pentru încălcarea… Mai mult

Stiri

Mega-tranzacție pe piața de energie: CEZ România a fost cumpărată de Macquarie

Raluca Florescu

CEZ Group a aprobat vânzarea activelor sale din România către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (“MIRA”), a anunțat CRZ vineri dimineața. Încheierea… Mai mult

Stiri

Se înființează în DNA Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în Romania

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul de lege prin care este înființată, în cadrul DNA, Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în… Mai mult

Stiri

Diplomatul Cosmin Boiangiu, director executiv al Autorităţii Europene a Muncii

Vladimir Ionescu

Diplomatul Cosmin Boiangiu, fost ambasador al României în Slovenia, a câştigat, joi, funcţia de director executiv al Autorităţii Europene a Muncii. Anunţul a fost făcut… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu, numit prefect al Capitalei

Vladimir Ionescu

Traian Berbeceanu (foto) a fost numit prefect al Capitalei. Hotărârea de Guvern a fost publicată joi seara în Monitorul Oficial. Tot joi, De asemenea, tot… Mai mult