Libertatea economică 2014 – România: Economia ar merge bine dacă nu ar fi problemele din instituții

România are un grad de libertate economică de 65,5 – cifră care o clasează pe locul 62 în lume în Indexul Libertăţii Economice pe 2014 dat publicităţii de Heritage Foundation în parteneriat cu The Wall Street Journal.

The Heritage Foundation, cel mai prestigious Think Tank al Washington-ului, analizează de 20 de ani ataşamentul statelor lumii faţă de principiile libertăţilor economice, plasând pentru fiecare stat o grupă de 10 indici pe o scară de la 0 la 100. Cu cât scorul înregistrat este mai mare, cu atât sunt mai mari creşterea economică, prosperitatea pe termen lung şi progresul social.

Experţi Heritage Foundation: reformarea instituțiilor rămâne esenţială pentru România

Scorul înregistrat de România este cu 0,4 puncte mai mare decât cel înregistrat în 2013. Potrivit autorilor Indexului, creșterea punctajului se datorează “micilor progrese făcute în domeniile libertăţilor monetare, libertăţilor comerciale şi îndepărtării corupţiei”.

Scorul de 65,5, care este peste media mondială, plasează România a 29-a dintre cele 43 de state care compun regiunea europeană. (V. Imaginea alăturată).

De la primul index publicat de Heritage Foundation, scorul României s-a îmbunătăţit cu 23 de puncte, plasând statul roman pe poziţia a opta în topul mondial al celor mai accelerate creşteri.

În ultimii patru ani însă, creşterea a fost lentă, influenţată de scăderea înregistrată în 2012 faţă de 2011. ( v. Imaginea de mai jos)

În opinia experţilor Heritage Foundation (ambasadorul Terry Miller, dr. Kim R. Holmes şi Anthony B. Kim), “reformele instituţionale mai accentuate, legate în special de eradicarea corupţiei şi de asigurarea independenţei justiţiei, rămân esenţiale pentru asigurarea unui trend ascendant al României către o economie profund sănătoasă, care să asigure creştere economică.”

Tabloul desenat de indicatori: Economia ar merge bine dacă nu ar exista problemele din instituții

În preambului analizei datelor tehnice pe România, studiul conţine o “poză” a momentului actual:

• România este membru al UE şi NATO. Politicianul de centru-dreapta Traian Băsescu a câştigat preşedinţia statului în 2009, pentru a doua oară, supravieţuind mai multor tentative de suspendare, în fruntea celei mai recente găsindu-se premierul de centru-stânga Victor Ponta, în 2012.
• Rezultatul votului referendumului de suspendare, din iulie 2012, a fost invalidat de Curtea Constituţională în concordanţă cu legea.
• România a fost afectată de recesiunea cauzată de criza economică globală declanşată în 2008. Guvernul încearcă privatizarea unor importante companii de stat, precum CFR Marfă, Oltchim, mine de cupru şi companii energetice.
• Poziţionată geostrategic lângă Marea Neagră, România deţine importante resurse naturale, un sector agricol productiv şi potenţial de creştere în industrie şi turism.

Analiza privind România conţine categoriile:

• Domnia legii. România se luptă să atingă standardele europene în materie. În 2012, un raport european reclama probleme administrative şi juridice şi un model de aplicare a pedepselor minime sau cu suspendare.
  Independenţa justiţiei a fost ameninţată în 2012. Instanţele sunt afectate de corupţie, presiuni politice, resurse limitate. Drept urmare, România este creditată cu 37,7 puncte la indicele “libertate faţă de corupţie”, sub media mondială.
  Scorul pentru indicele “dreptul asupra proprietăţii” este 40, sub media mondială.
• Dimensiunea guvernamentală. Cota unică de impozitare este de 16%.
  Povara fiscalităţii este de 28% din PIB.
  Cheltuielile publice ating 37% din PIB.
  Datoria publică este de 37% din PIB.
  Guvernul a primit credite europene şi de la FMI pentru a face faţă crizei din zona euro. Drept urmare, România are 87 puncte la indicele “libertate fiscală”, peste media mondială.
  Indicele “cheltuielile publice” este 59,2, sub media mondială.
• Eficienţa regulamentelor. Lansarea unei afaceri presupune 5 acte şi aproximativ 8 zile.
  Legislaţia muncii rămâne rigidă în ciuda amendamentelor facute Codului Muncii.
  Eforturile guvernamentale de privatizare a celor mai ineficiente trei companii de stat nu au dat încă rezultate.
  România se situează peste media mondială la indicii “libertatea afacerilor” (71 puncte), “libertatea muncii” (65,2 puncte) şi “libertate monetară” (77,1 puncte).
• Piete deschise. Statele membre UE au puţine bariere comerciale non-tarifare.
  Sistemele legislativ şi de reglementare pot fi dificil de accesat de către investitorii străini.
  Sectorul financiar este deschis competiţiei, iar sectorul bancar este dominat de investiţii străine. Sistemul bancar are lichiditate, este bine capitalizat, dar are vulnerabilităţi semnificative în contextul turbulenţelor în desfăşurare pe zona euro.
  Indicele “libertatea comerţului” este cotat cu 87,8, peste media mondială.
  La fel, indicii “libertatea investiţiilor” şi “libertatea financiară”, 80, respectiv 50 de puncte.

(DESCĂRCAŢI AICI SECŢIUNEA DESPRE ROMÂNIA A STUDIULUI)

SUA, locul 12 după 7 ani de declin

După 7 ani de continuu declin, ratingul Statelor Unite (75,5) o plasează pe locul 12 al Indexului Libertăţilor Economice 2014. Raportul evidenţiază faptul că SUA este singura ţară care înregistrează un declin atât de îndelungat, cauzat în principal de restrângerea drepturilor de proprietate, de creşterea cheltuielilor guvernamentale şi de scăderea gradului de libertate faţă de corupţie.

De la debutul mandatului preşedintelui Obama, instalat la Casa Albă în 2009, cheltuielile legate de respectarea reglementărilor federale au crescut cu peste 60 miliarde de dolari. Cheltuielile guvernamentale americane depăşesc în prezent 40% din PIB iar datoria publică a atins o cotă alarmantă, egală cu PIB naţional. Cu toate acestea, administraţia Obama continuă să impună constrângeri în sectoare întregi ale economiei, inclusiv finanţe, energie şi sănătate publică.

Hong Kong- locul 1, Rusia-locul 140

Liderul Indexului Libertăţilor Economice 2014 este Hong Kong, cu un scor de 90,1, urmat de Singapore, Australia, Elveţia şi Noua Zeelandă. Cele cinci state menţionate plus Canada sunt singurele incluse în categoria „libere economic”.

Indexul atribuie Rusiei un scor de 51,9, plasând economia rusească pe locul 140 mondial, între Tadjikistan şi Burundi. Rusia este plasată în categoria „majoritar captivă”, cu un scor general sub media mondială.

18 naţiuni europene, printre care Germania, Suedia, Georgia şi Polonia, şi-au îmbunătăţit scorul atribuit de Index. La polul opus, Grecia, Italia, Franţa, Cipru şi Marea Britanie au scoruri mai mici decât cele înregistrate cu 20 de ani în urmă, la prima apariţie a Indexului Libertăţilor Economice.

Previzibil, cele mai orientate către reformă state se găsesc în Europa de Est, printre care sunt enumerate Estonia, Lituania şi Cehia. După lungi perioade de dictatură comunistă, afirmă studiul, această zonă recunoaşte avantajele sistemului pieţelor libere.