fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

România în Raportul european pentru Cercetare: Prea multă teorie, patente puține și fără aplicabilitate, 15.000 de cercetători plecați. Dar are potențial

de Mariana Bechir 24.9.2013

Cercetători puțini, un impact economic al inovării redus, prea multe teze de doctorat cu subiecte teoretice și investiții mult prea mici în acest domeniu ce ar putea crește competivitatea firmelor autohtone. Nicio firmă românească de cercetare în top 1000 (o mie) al Uniunii Europene. Așa se vede România în primul Raport pe care Comisia Europeană îl face pe zona de cercetare-dezvoltare-inovare.

Comisia mai face și un desen al trendurilor României pe următorii ani și contabilizează erorile sistemului românesc.

Problemele cercetării din România: De ce au plecat 15.000 de cercetători în străinătate

România nu are doar probleme de finanțare. Potrivit Comisiei, problema începe chiar din universități. După etapa sistemului de învățământ, urmează inadecvarea domeniilor de cercetare la economia reală, o piață a muncii săracă, și o lipsă a investițiilor atât publice cât și private în inovare.

Iată o parte din lista problemelor pe care Comisia Europeană le inventariază pentru cercetarea românească și eficiența acesteia:

Problema sistemului de educație: Universități neperformante și prea multă teorie

  • 80% din fondurile pentru cercetare și dezvoltare sunt date prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), adică Ministerul Educației.
  • Școala doctorală din România rămâne puternic orientată educațional, cu teze de doctorat ce au cel mai adesea subiecte teoretice.
  • Angajările în organizațiile publice de cercetare sunt blocate din 2010, în timp ce sectorul privat și-a redus dramatic numărul de cercetători.
  • Transferul de tehnologie și antreprenoriatul sunt activități relativ recente în universități și doar universitățile importante au dezvoltat propriile birouri pentru transferul de tehnologii. Acest transfer tehnologic dinspre universități către firme este relativ redus, fiindcă există o cerere mică a industriei și, pe de altă parte, o ofertă modestă din partea institutelor de învățământ superior.
  • Începând cu 1994, universitățile nu au mai primit fonduri instituționale pentru activitatea lor de cercetare. Singura lor sursă de finanțare a rămas cea pe proiect. Modificările făcute în 2011 la Legea Educației și-au propus să reformeze sistemul actual de evaluare a activităților universitare și, prin urmare, să separe universitățile centrate pe cercetare, de cele orientate spre educație și necesități locale. Asta ar fi permis realizarea unei finanțări instituționale pentru universitățile orientate spre cercetare (cu fonduri alocate în funcție de performanțele cercetării).
  • Evaluarea universităților s-a încheiat, dar nu s-a schimbat nimic în finanțarea lor, se spune în Raport.
  • În termeni de excelență a cercetării, universitățile din România au rezultate slabe în toate topurile internaționale, pe toți indicatorii, iar compoziția celor care predau în aceste instituții este mai puțin internaționalizată decât în celelalte state europene.

 Problema economiei private: Nicio firmă românească în topul 1000 al cercetării-inovării

  • Accesul la credite pentru IMM-urile cu activități de cercetare este practic inexistent, pentru că băncile consideră riscantă cercetarea.
  • Subfinanțarea sistemului, începând cu 1990, a provocat migrarea creierelor, lăsând țara cu o bază de cercetători cu o vârstă medie ridicată și perspective profesionale limitate.
  • Activitatea de brevetare este extrem de redusă și nu indică statistic nicio specializare tehnologică, în mod special.
  • România nu are nicio firmă listată în Topul 1.000 al cercetării și dezvoltării. Topul este realizat de Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare a Comisiei Europene și cuprinde 1.000 de companii din UE și 1.000 din lume, ordonate în funcție de investițiile făcute în cercetare și dezvoltare.
  • Balanța dintre intrări și ieșiri de cercetători este clar dezechilibrată, România fiind una dintre țările cu cele mai ridicate pierderi de personal calificat din domeniul cercetării și dezvoltării. Se estimează că, în prezent, aproximativ 15.000 de cercetători români locuiesc și muncesc în străinătate. De cealaltă parte, în România au intrat foarte puțini cercetători din Europa sau din afara spațiului comunitar.
  • Această situație este cauzată de câțiva factori, printre care cererea mică de cercetători pe piață, salariile mici din sistem, neînțelegerea de către guvernanți a rolului jucat de știință (în pofida retoricii guvernamentale), infrastructura inadecvată a cercetării, insuficienta finanțare a unor programe care să crească atractivitatea unei cariere în domeniu și, în ultimii ani, tăierile bugetare produse din cauza crizei economice.

Cercetarea din România în cifrele Comisiei Europene:

  • România are 3,8 cercetători la mia de persoane active, în timp ce media europeană este de 10,17 la mie.
  • Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este unul bazat pe organizațiile publice, cu doar 38,3% din cercetare realizată de sectorul de afaceri, comparativ cu media europeană de 61,5% din totalul cercetărilor.

Cercetarea românească în context: Cercetarea în PIB, Impactul economic al inovării, Țintele și trendul

Comisia Europeană analizează nu doar cheltuielile publice pentru cercetare și procentul lor în PIB (vezi Tabelul 1), ci și eficiența rezultatelor inovării și a investițiilor în cercetare.

Anii de criză au afectat finanțarea cercetării nu doar în România, ci în majoritatea țărilor Uniunii.

Cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare, măsurate ca parte a cheltuielilor naționale generale, s-au diminuat continuu începând cu 2009, ajungând la 1,47% din PIB în 2011. Acum se află la cea mai scăzută valoare înregistrată din 2002 încoace.

În unele state, banii pentru cercetare s-au redus, deși cheltuielile naționale au crescut.

Tabelul 1. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Cât despre eficiența inovării, aici diferențele dintre state sunt covârșitoare. Aici România nu se află chiar pe ultimele poziții, mai ales în comparație cu alte state est-europene.

Tabelul 2

În tabelul alăturat (Tabelul 2), indicele impactului economic arată statele europene care mizează pe cercetare, indice calculat pe baza mai multor indicatori: numărul de cercetători, numărul patentelor înregistrate la biroul Patent Cooperation Treaty, produse noi preluate de piață sau cumpărate de firme, exporturile de high-tech și medium-tech în balanța comercială etc .

Cum era de așteptat, Germania se află în fruntea plutonului alături de Elveția, urmate, cum era de așteptat, de statele nordice.

România se află înaintea Poloniei, Greciei și Bulgariei, dar în urma Ungariei, Cehiei și Slovaciei.

Raportul Comisiei Europene mai schițează și țintele și trendurile cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, în perspectiva anului de referință 2020 (Graficul 3)

Graficul 3 (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În imaginea de mai jos, Intensitatea R&D reprezintă cheltuielile pentru cercetare (private și publice, ale organizațiilor nonprofit, cheltuielile statului pentru educație superioară, alte surse naționale, precum și banii veniți din străinătate). Acest indice a fost realizat cu date din 2009, 2010 și 2011 și se calculează ca procent din PIB.

Problema europeană a cercetării

Europa are mai puțini cercetători angajați în industrie decât toți competitorii săi: doar 45% din cercetătorii UE lucrează în acest sector, comparativ cu 78% din cercetătorii SUA, 74% din cei japonezi și 62% din China.

Asta, în pofida faptului că Europa crește continuu numărul doctorilor în știință – aproximativ 115.000 de europeni au obținut acest titlu numai în anul 2010.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult