Tensiunile din Kosovo escaladează – granițele, închise pentru vehiculele înregistrate în Serbia

Tensiunile dintre Belgrad şi Priștina s-au acutizat miercuri, iar Kosovo a decis să interzică intrarea pe teritoriul său a autovehiculelor, inlusiv cu mărfuri, înregistrate în Serbia. Măsura a fost instituită ca replică la presupusa răpire a trei poliţişti kosovari de către forţe de securitate sârbe, în nordul Kosovo.

Serbia a declarat că cei trei polițiști arestați se aflau pe teritoriul său, erau în ţinută militară şi dotaţi cu arme automate, GPS, hărţi şi alte echipamente, în timp ce autoritățile de la Priștina califică acțiunea drept răpire.

„Banda teroristă a fost arestată azi (miercuri) la 12.38 în teritoriul Serbiei centrale, în zona satului Gnjilica, în municipalitatea Raska”, a declarat pentru presă Petar Petkovic, şeful biroului sârb pentru Kosovo, citat de AFP.

De cealaltă parte, remierul kosovar Albin Kurti susține că cei trei se aflau la 300 de metri (330 de yarzi) în interiorul teritoriului kosovan, lângă graniță. „Intrarea forțelor sârbe pe teritoriul Kosovo este o agresiune și are ca scop escaladarea și destabilizarea”, a scris Kurti pe pagina sa de Facebook.

Ministrul de Interne al Kosovo, Xhelal Svecla, a denunțat, de asemenea, „răpirea” despre care a spus că „încalcă orice acord și este împotriva normelor internaționale”. Ministrul a cerut comunității internaționale „să crească urgent presiunea asupra Serbiei, nu numai pentru a-i elibera pe ofițerii noștri de poliție, ci și pentru a opri provocările acesteia”, relatează Al Jazeera.

Conform guvernului de la Priștina, cei trei polițiști făceau parte dintr-o unitate de supraveghere a frontierei și au dispărut după ce semnalaseră o incursiune a unor bărbaţi mascaţi şi înarmaţi în apropiere de Leposavic, în nordul Kosovo.

Interdicție la graniță pentru vehiculele înmatriculate în Serbia

Priștina a interzis imediat intrarea în Kosovo a vehiculelor cu numere de înmatriculare sârbe, a declarat purtătorul de cuvânt guvernamental Perparim Kryeziu.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic l-a acuzat pe Albin Kurti că ‘vrea să provoace un război’, şi a promis că Serbia „va face totul” pentru a evita un conflict.

„Suntem la un moment de răscruce, vom continua să avem pace sau nu?”, a întrebat el. „Mă tem să nu fi trecut Rubiconul şi să nu fie foarte dificil să se revină la normal”, a declarat el la televiziunea sârbă.

Tensiunile între Belgrad şi Pristina s-au amplificat după instalarea în mai a unor primari etnici albanezi în patru localităţi din nordul Kosovo cu majoritate sârbă, în urma unor alegeri boicotate de sârbii din Kosovo.

Franţa, Germania şi SUA au chemat cele două părţi la dezescaladare, Washingtonul, aliat cel mai apropiat la Pri;tinei, denunţând decizia guvernului kosovar de a instala primarii.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, i-a cerut miercuri seară lui Albin Kurti să ia „măsuri pentru o dezescaladare”. „În caz contrar, vor exista consecinţe politice negative”, a avertizat acesta, făcând trimitere la sancțiunile ce ar fi pregătite de occidentali împotriva Kosovo.

(Citește și: „Occidentul pregătește sancțiuni dure împotriva Kosovo„)

Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă a majorității etnice albaneze de 90% împotriva guvernării sârbe.

Belgradul, împreună cu aliații săi cheie China și Rusia, au refuzat să recunoască independența Kosovo, împiedicându-l efectiv să aibă un loc la Națiunile Unite.

În 1999, o campanie de bombardare a NATO a alungat forțele de securitate sârbe din Kosovo, dar Belgradul a continuat să-l considere doar o provincie a sa din sud.

****