NATO va trimite încă 700 de militari în nordul Kosovo pentru a ajuta la stoparea protestelor violente care s-au soldat cu peste 30 de răniți, a anunțat marți alianța.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că un batalion suplimentar de rezervă va fi pus în stare de pregătire ridicată în cazul în care ar fi nevoie de trupe suplimentare. „Aceștia sunt pași prudenti”, a explicat Stoltenberg, care a făcut anunțul la Oslo, după discuții cu premierul norvegian.
Misiunea de menținere a păcii condusă de NATO, cunoscută sub numele de KFOR, are în prezent aproape 3.800 de militari. Un batalion are de obicei între 300 și aproximativ 1.000 de oameni.
Aproximativ 25 de soldați din forțele NATO de menținere a păcii au fost răniți, luni, în confruntările cu demonstranții sârbi în nordul Kosovo, care protestează împotriva preluării mandatelor de către primarii albanezi care au câștigat alegerile locale boicotate de etnicii sârbi.
Demonstranții i-au lovit pe soldați și au aruncat cu pietre și cocktailuri Molotov, în timp ce forțele de menținere a păcii au ripostat cu gaze lacrimogene. Mai multe mașini au fost incendiate în timpul violențelor.
Forțele multinaționale de menținere a păcii KFOR au folosit garduri metalice și bariere de sârmă ghimpată pentru a-și consolida pozițiile într-un oraș din nord care a devenit un punct fierbinte.
UE și SUA au cerut dezamorsarea necondiționată a situației
Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, le-a solicitat marți sârbilor și kosovarilor să ”dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”, după ciocnirile violente din nordul Kosovo soldate cu 30 de răniţi din rândul Forţei internaţionale de pace din Kosovo (KFOR, aflată sub comandament NATO), transmite AFP, citat de Agerpres.
Oficialul european a avut discuții telefonice cu preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, şi cu premierul kosovar, Albin Kurti, în urma cărora a evidențiat că statele membre ale UE ”discută despre posibile măsuri de adoptat dacă părțile continuă să se opună măsurilor propuse în vederea unei detensionări”.
Josep Borrell le-a cerut autorităţilor din Kosovo să suspende operaţiunile poliţiei în zona clădirilor municipale din nordul Kosovo şi manifestanţilor sârbi să se retragă.
Secretarul de stat al SUA Anthony Blinken a criticat guvernul prim-ministrului Albin Kurti pentru „tensiunile accentuate brusc și inutil” prin instalarea de primari etnici albanezi, și a suspendat un exercițiu militar comun.
Un conflict născute din aspirații naționale divergente
Conflictul etnic dintre Kosovo și Serbia a fost o problemă de lungă durată și adânc înrădăcinată, caracterizată de nemulțumiri istorice, dispute teritoriale și aspirații naționale divergente, scrie AFP.
Numeroşi membri ai comunităţii sârbe, majoritară în patru oraşe din nordul Kosovo, nu recunosc autoritatea Pristinei şi sunt fideli Belgradului.
Sârbii au boicotat alegerile municipale din aprilie în aceste localităţi, ceea ce a dus la alegerea de primari de etnie albaneză cu o rată de participare de sub 3,5%, puși recent în funcție de guvernul kosovar, în pofida apelurilor lansate de SUA și UE.
Kosovo și-a declarat independența față de Belgrad după ce o intervenție militară NATO condusă de SUA a pus capăt, în 199, unui război dramatic între forțele sârbe și gherilele etnice albaneze.
România se află printre țările ce nu au recunoscut încă noul stat desprins din Serbia.
Kosovo este populat în principal de etnici albanezi, dar sârbii care reprezintă aproximativ șase la sută din populație au rămas în mare parte loiali Belgradului, în special în nord, unde sunt majoritari.
****
