28 decembrie, 2021

Nu mai puțin de 3 întâlniri urmează să aibă loc în ianuarie între Rusia și Occident – negocieri de la care se speră nu doar simpla detensionare a situației de la granița cu Ucraina:
ci și reașezarea relației pe baza unor înțelegeri care au expirat după căderea comunismului și încheierea Războiului rece.

Practic, în ultimul deceniu, relația Rusia – Occident s-a bazat pe înțelegeri punctuale și nu pe un sistem de tratate, după cum funcționase în trecutul Război rece.
Iată de la ce se plecă:

Washingtonul şi Moscova încep pe 10 ianuarie negocieri ”de pace” – discuțiile vor viza situația Ucrainei, relația NATO – Rusia și chestiuni legate de controlul armamentului nuclear. Întâlnirea din 10 ianuarie, anunță Euractiv, face parte din Inițiativa de Dialog pe teme de Securitate Strategică, lansată de președinții Biden și Putin la întâlnirea lor din iunie, de la Geneva.

După întâlnirea SUA – Rusia, o alta, între Rusia – NATO este lanificată pe 12 ianuarie, urmată de o întâlnire Rusia – OSCE, pe 13 ianuarie.

Calendarul negocierilor a fost comunicat de purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru probleme de securitate. Ministerul de Externe rus a confirmat discuțiile cu Washingtonul din 10 ianuarie și faptul că ia în considerare întâlnirea din 12 ianuarie. Consiliul NATO-Rusia s-ar putea deci reuni pentru prima oară după doi ani și jumătate de pauză, un oficial al Alianței confirmând că secretarul general Jens Stoltenberg a convoacat o reuniune a acestui consiliu şi că alianţa se află în contact cu Rusia în legătură cu această posibilitate.

Poziția SUA: fără compromisuri în Ucraina

Capitalele occidentale îl acuză pe Vladimir Putin că amenință să invadeze Ucraina, fost teritoriu sovietic care încearcă să se rupă de sfera de influență a Moscovei și, în cele din urmă, să se alăture alianței NATO.

Rusia ocupă deja o zonă din Ucraina în peninsula Crimeea și a sprijinit, logistic și material, rebeliunea separatistă din estul industrial al țării.

Desfășurarea de către Rusia a zeci de mii de noi trupe la granițele Ucrainei, atât pe teritoriul Rusiei cât și în Crimeea și Belarus, a stârnit temeri la Kiev și printre aliații săi occidentali cu privire la o iminentă invazie a teritoriului ucrainean.

Putin neagă planul de a ataca țara vecină, declarând că mișcările de trupe rusești au scopul de a apăra Rusia de mișcările ”amenințătoare” ale armatei NATO în apropierea granițelor sale. La începutul lunii decembrie, Vladimir Putin a cerut garanții că Ucraina nu va mai fi sprijinită militar nici de de Alianță, nici de SUA, și că nu i se va permite niciodată accesul în NATO.

Partenerii europeni și SUA au refuzat să promită Rusiei aceste garanții și au amenințat cu sancțiuni severe împotriva Moscovei dacă Rusia va invada Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA a precizat public că orice acord cu Rusia va respecta interesele Ucrainei.

Negocierile nu vor include „nimic care să privească aliații și partenerii noștri fără ca aceștia, inclusiv Ucraina, să fie de acord”, a spus purtătorul de cuvânt.

„Abordarea președintelui Biden cu privire la Ucraina a fost clară și consecventă: aliații susțin, uniți, două principii- descurajarea și diplomația. Suntem unificați ca alianță cu privire la consecințele cu care Rusia s-ar confrunta dacă ar muta în Ucraina. Dar suntem, de asemenea, uniți în dorința noastră de a ne angaja în dialog diplomație cu Rusia”.”, a adăugat oficialul american.

Stadiul actual al tratatelor privind controlul armamentelor

Rusia și SUA au decis în ianuarie 2021 prelungirea cu cinci ani a tratatului de dezarmare nucleară New START cu SUA, ultimul tratat major privind controlul armelor între cele două ţări.

New START, semnat la 8 aprilie 2010 la Praga de preşedinţii american şi rus de la acea vreme, Barack Obama, respectiv Dmitri Medvedev, limitase la 1.550 numărul focoaselor nucleare care pot fi deţinute de părţile semnatare şi la 700 numărul rachetelor nucleare şi al bombardierelor care pot fi desfăşurate, adică o reducere cu aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.

(Citiți și: ”Trump a decis, Biden confirmă: SUA transmit Rusiei că nu vor reveni în tratatul „Cer Deschis”)

În iunie 2021, președintele Vladimir Putin a semnat o lege care retrage Rusia din tratatul „Cerul Deschis”, un pact de control al armelor cu Statele Unite care permitea zboruri de supraveghere, neînarmate, asupra facilităților militare din ambele țări. SUA s-au retras din tratatul “Cer Deschis” în timpul Administrației Trump, în noiembrie 2020, acuzând Rusia că ar fi încălcat prevederile sale. Noua Administrație Biden a anunțat că nu revin asupra deciziei luate de fosta administrație americană.

În august 2019, Statele Unite și Rusia au anunțat, aproape concomitent, retragerea din tratatul de dezarmare nucleară INF, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă că a desființat acordul semnat de părți în 1987.

Rusia deschide un nou front de negociere care vizează conflictul înghețat din Republica Moldova

Ministerul rus de Externe a cerut conducerii Republicii Moldova să adopte o „abordare constructivă” și să răspundă „pozitiv” unei inițiative a Tiraspolului, care a propus de curând reluarea negocierilor în format „5 plus 2” pentru rezolvarea unor probleme care s-au acumulat în relația dintre Chișinău și teritoriul separatist transnistrean.

„Federația Rusă, în calitate de mediator și garant în procesul de reglementare transnistreană, este pregătită să acorde asistență în acest sens”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Transnistria, teritoriu al Republicii Moldova, este controlat de facto de Rusia, care are staționați soldați în acest teritoriu.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski i-a transmis la 24 decembrie o scrisoare preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi propune să discute cât mai curând posibil despre „întreaga gamă de probleme acumulate” între Chișinău și Tiraspol. În luna decembrie, în Transnistria au avut loc așa-numite alegeri prezidențiale, nerecunoscute de Chișinău și de comunitatea internațională.

Negocierile în format „5 plus 2” pentru o reglementare în conflictul pe care Chișinăul îl are de zeci de ani cu Transnistria sunt întrerupte de o perioadă bună de timp. Formatul „5 plus 2” înseamnă că în afara reprezentanților Chișinăului și Tiraspolului, la discuții participă în calitate de mediatori Federația Rusă, Ucraina și OSCE, iar Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au calitate de observatori.

Poziția României

„România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european”, declara președintele Klaus Iohannis, luna trecută, când s-a întâlnit la București cu președinta Maia Sandu.

După alegerea în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat că Rusia trebuie să-şi retragă din Transnistria muniţiile şi trupele din cadrul Grupului Operativ (GOTR), creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria, iar misiunea de menținere a păcii trebuie transformată în una civilă sub egida OSCE.

Republica Moldova a cerut în repetate rânduri retragerea celor aproximativ 1.000 de militari ruşi din Transnistria, însă în ciuda angajamentelor luate în fața comunității internaționale, Moscova a menținut în zonă un contingent de soldați și armament. Rusia a trimis aşa-numite forţe de menţinere a păcii în regiunea separatistă moldoveană Transnistria după conflictul izbucnit între Tiraspol şi Chişinău în anii ’90, după prăbușirea URSS.

Cunoscut ca unul din „conflictele înghețate” ale Europei generate de ambiții separatiste, tensiunile din Transnistria reapar cu precădere în perioadele în care există evenimente cu mize geostrategice pentru Federația Rusă, așa cum a fost în 2014 anexarea Crimeei.

Războiul hibrid purtat de Rusia

Teoretic, Occidentul și Rusia nu sunt în conflict direct, dar relațiile bilaterale sunt erodate masiv de războiul hibrid pe care Rusia îl poartă de ceva vreme împotriva SUA și Europei.

De remarcat faptul că la prima lor discuție față în față, purtată în vară în Elveția, la Geneva, Joe Biden a atacat subiectul în fața lui Vladimir Putin.

(Citiți și: ”Întâlnirea Biden – Putin: decizii și poziții anunțate la cald”)

„I-am arătat că avem o capacitate cibernetică semnificativă și el o știe. Am subliniat, dacă încalcă normele de bază, vom răspunde”, afirma la acea dată Joe Biden. El a menționat că i-a dat președintelui rus o listă cu 16 entități de infrastructură critică care ar trebui să fie interzise pentru atacuri, fie cibernetice sau de altă natură. Președintele SUA părea oarecum încrezător că Putin va respecta avertismentele sale, spunând: „Cred că ultimul lucru pe care și-l dorește acum este un război rece”.

Nu este clar dacă Putin va respecta înțelegerea cu Biden, dar este clar că a deschis multiple fronturi în confruntarea sa cu Occidentul. În categoria război hibrid se înscriu criza migrației provocată de Belarus, atacurile cibernetice purtate împotriva Germaniei, propaganda rusă împotriva NATO, criza energiei provocată de Gazprom