ANAF se va reorganiza în sensul în care o Direcţie de executare silită va funcţiona în cadrul aparatului propriu al ANAF.
Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili va avea personalitate juridică proprie, va fi înfiinţat un post de secretar general adjunct, iar schema de personal va fi suplimentată cu 1.000 de posturi- toate aceste modificări au fost a decise miercuri, prin hotărâre de guvern.
În materia executărilor silite, noua hotărâre de guvern dublează practic o alta, emisă în mai 2015, prin care s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, gândită să funcţioneze ca instituţie publică de interes naţional în subordinea Ministerului Justiţiei.
(Citiţi şi: „Recuperarea prejudiciilor în marile dosare de corupție: Modelul francez în fața problemelor românești”)
Ministrul Teodorovici asigura, în luna mai, că agenţia va fi operaţională începând cu 1 iunie, însă pe 30 septembrie proiectul de lege aştepta încă aprobarea primei camere parlamentare sesizate- Senatul.
Reorganizarea ANAF
Actul normativ publicat miercuri seara în Monitorul Oficial prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul aparatului propriu al ANAF a Direcţiei de executare silită cazuri speciale, precum şi a structurilor teritoriale subordonate organelor fiscale.
Acestea au atribuţii în coordonarea şi monitorizarea modalităţilor de executare silită, inclusiv a valorificării bunurilor sechestrate prin modalităţile prevăzute de lege, precum şi a aplicării măsurilor asigurătorii, informează Guvernul, printr-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, va fi înfiinţat şi un post de secretar general adjunct al ANAF, care va coordona în mod direct Direcţia generală de investiţii, achiziţii publice şi servicii interne, Unitatea de imprimerie rapidă şi Direcţia generală de buget şi contabilitate.
Secretarul general – funcţie aflată acum în schema ANAF – va coordona direct Direcţia generală de organizare şi resurse umane, Serviciul de comunicare, relaţii publice şi mass-media, precum şi proiectele cu finanţare externă la nivelul ANAF.
De asemenea, actul normativ emis miercuri stabilieşte suplimentarea cu 1.000 a numărului total de posturi alocat instituţiei. Ocuparea posturilor suplimentare se va realiza etapizat, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate de ordonatorul principal de credite.
Urmare a deciziei de miercuri, numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al ANAF şi unităţile subordonate va fi de 27.949, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
O altă modificare vizează organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili. În prezent, această direcţie îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului propriu al ANAF şi nu are personalitate juridică. Potrivit noilor reglementări, Direcţia va funcţiona ca organ fiscal cu personalitate juridică şi buget propriu, în subordinea preşedintelui ANAF, măsură recomandată, afirmă Guvernul, şi de către Fondul Monetar Internaţional, în Raportul întocmit în luna august 2015.
(Citiţi şi: „Recuperarea prejudiciilor în dosarele penale: ANAF explică de ce merge atât de greu”)
Prin ordin al preşedintelui ANAF, vor fi stabilite organizarea şi funcţionarea acestei direcţii şi va fi numit directorul general care va conduce această structură.
În acelaşi timp, Direcţiei verificări fiscale, care gestionează programul de creştere a conformării voluntare a persoanelor cu venituri mari, va fi reorganizată la nivel de direcţie generală, sub denumirea Direcţia generală control venituri persoane fizice.
Agenţia guvernamentală aşteaptă încă aprobarea parlamentară
Pe 27 mai 2015, guvernul a înfiinţat, pe fondul criticilor la adresa gradului scăzut de recuperare a prejudiciilor constatate de instanţe în dosare de corupţie, un organism specializat- Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate.
(Citiţi şi: „Recuperarea prejudiciilor produse de corupție: De ce noua Agenție pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate va avea același randament ca ANAF”)
Potrivit proiectului de lege aprobat, agenţia :
- va facilita urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale
- va administra, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal
- va valorifica bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal
- va gestiona sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni
- va gestiona şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi
Potrivit proiectului aprobat de guvern, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate va fi condusă de un director general, numit de către ministrul Justiţiei, şi va avea 35 de angajaţi.
Activitatea operaţională a Agenţiei va fi coordonată de către un Consiliu Director, alcătuit din directorul general al Agenţiei şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
În comunicatul de presă emis de guvern la momentul respectiv se anunţa că, în elaborarea proiectului de act normativ, Ministerul Justiţiei s-a consultat cu structuri de administrare a bunurilor sechestrate din Belgia, Franţa şi Olanda, în cadrul unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană în mai 2015.
(Citiţi şi: „Președintele Iohannis și procurorul-șef Koveși, nemulțumiți de gradul de recuperare a prejudiciilor”)
„După lupte seculare, Ministerul Justiţiei a venit în sfârşit cu proiectul de lege privind Agenţia de Recuperare a Prejudiciilor din dosarele penale”, a constatat, la începutul şedinţei de guvern din 27 martie, premierul Victor Ponta.
Ministrul Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, asigura că Agenţia pentru Recuperarea Prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie, după ce proiectul va fi aprobat în guvern şi trecut prin Parlament.
Trei luni mai târziu, în data de 30 septembrie, proiectul de lege aprobat de guvern se afla pe ordinea de zi a Senatului, primă cameră sesizată, cu avize favorabile emise de comisiile juridică şi de buget, cu aviz negativ emis de Comisia pentru drepturile omului.
Proiectul urmează să fie trimis, după aprobare, la Camera Deputaţilor.
