Comisia Europeană vede o încetinire semnificativă a avansului PIB din acest an, la 1,4%, potrivit prognozei de toamnă publicată vineri.
Deficitul bugetar este estimat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și să rămână, în linii mari, la același nivel în 2025 și 2026, presupunând că nu intervin schimbări în politicile actuale.
Raportul datorie-PIB este prognozat să crească până aproape de 60% în 2026.
Consumului privat robust a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și consumul și investițiile private reziliente sunt de așteptat să accelereze creșterea economică la peste 2% în 2025 și 2026, se mai arată în raportul specialiștilor europeni.
Inflația generală este prognozată să încetinească ușor, dar să rămână peste 5% în 2024, deoarece presiunile prețurilor de bază rămân ridicate din cauza creșterii continue a veniturilor disponibile. Cererea puternică de forță de muncă este de așteptat să reducă și mai mult rata șomajului.
Notă: Prognoza Comisiei Europene nu a ținut cont de datele privind evoluția PIB din T3 2024, publicate joi de Institul Național de Statistică (INS), care indică o stagnare a economiei românești în acel interval
Deficitul guvernamental este prognozat să rămână ridicat în 2025 și 2026, în condițiile politicilor actuale
Deficitul general consolidat al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB).
”Deficitul mai mare decât se aștepta reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorărilor mari ale salariilor din sectorul public, cheltuielilor pentru bunuri și servicii și transferurilor sociale, inclusiv pensiilor. De asemenea, reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor, din cauza unei activități economice mai slabe decât se estima”, notează Comisia.
Investițiile publice ca procent din PIB sunt de așteptat să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase pentru proiectele de investiții finanțate atât la nivel național, cât și din fonduri UE.
În 2025 și 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat. În 2025, costurile pe termen scurt ale reformei pensiilor și o creștere suplimentară a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) sunt de așteptat să mențină creșterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat.
Măsurile din planul fiscal-bugetar nu sunt suficient de explicite pentru a determina o revizuire în jos a prognozei de deficit
Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în concordanță cu evoluțiile activității economice.
Este important de menționat că prognoza nu include niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor, incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a transmis Comisiei pe 25 octombrie.
”Aceste măsuri nu sunt suficient de explicite în această etapă. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul guvernamental în raport cu această prognoză, dacă sunt proiectate și implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”, notează executivul european.
Datoria guvernamentală generală este de așteptat să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficite ridicate și o creștere nominală mai lentă a PIB-ului în anii următori.
Cererea internă puternică stimulează importurile, anulând impactul favorabil al consumului asupra creșterii economice
În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transporturile au pierdut un impuls semnificativ de creștere din cauza cererii externe slabe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, creșterii rapide a salariilor și prețurilor ridicate la energie.
În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe fondul unei creșteri rapide a veniturilor disponibile reale. Cu toate acestea, consumul privat robust a fost în mare parte compensat de contribuția negativă semnificativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului, în timp ce creșterea investițiilor private a fost temperată de incertitudinea legată de măsurile anticipate de consolidare fiscală.
Drept urmare, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să încetinească la 1,4% în 2024, față de 2,4% în 2023.
Deficitul de cont curent se va adânci la peste 8% din PIB în acest an, de la 7% din PIB în 2023
O redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, o relaxare suplimentară a condițiilor financiare, consumul privat rezilient și accelerarea investițiilor private sunt prognozate să impulsioneze creșterea reală a PIB-ului la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Investițiile finanțate din fonduri UE în infrastructura publică sunt așteptate să susțină puternic creșterea economică.
În ciuda unor termeni de schimb favorabili, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB-ului în 2024 este prognozată să lărgească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, față de 7% din PIB în 2023. O redresare a exporturilor și o moderare a importurilor, sprijinite de încetinirea creșterii salariilor și de câștigurile de competitivitate generate de investițiile și reformele structurale în curs, sunt așteptate să reducă parțial deficitul de cont curent pe parcursul orizontului de prognoză.
Șomaj redus și moderarea creșterii salariilor
Presiunile de pe piața muncii s-au redus, reflectând în principal încetinirea activității economice și un flux crescut de lucrători străini.
Cu toate acestea, cererea de forță de muncă rămâne rezilientă, iar rata șomajului este de așteptat să scadă marginal pe orizontul de prognoză.
Salariile nominale din sectorul public și privat au continuat să crească puternic într-un ritm de două cifre în 2024.
Totuși, se estimează o moderare a salariilor în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja mari ale salariului minim, o inflație mai redusă și o scădere a tensiunilor de pe piața muncii.
Dezinflația este așteptată să continue
O încetinire semnificativă a prețurilor la energie și alimente este de așteptat să conducă la o scădere a inflației IAPC, de la o medie de aproape 10% în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Cu toate acestea, presiunile de bază asupra prețurilor rămân ridicate, pe fondul cererii interne puternice susținute de creșterile salariilor și pensiilor, precum și de creșterile încă ridicate ale prețurilor la servicii.
Se preconizează că inflația medie IAPC va încetini în continuare și va ajunge în cele din urmă în intervalul țintă al băncii centrale de 2,5% ±1 punct procentual, dar abia spre sfârșitul anului 2026.
(Citește și: ”Reuters: De ce se depreciază euro și cât de plauzibil este scenariul să ajungă la paritate cu dolarul american”)
***
Urmărește-ne pe Google News
