Recuperarea prejudiciilor în dosarele penale: ANAF explică de ce merge atât de greu

Lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, lipsa de comunicare între instituțiile statului, documentația incompletă și întârziată în cazul popririlor, „firme fantomă”, absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate sunt câteva dintre cauzele invocate de ANAF pentru care nivelul de recuperare al prejudiciilor este scăzut.

Argumentele ANAF

Argumentele conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale au fost transmise premierului Victor Ponta, prin intermediul unei note de informare, anunță agenția Mediafax.

Referitor la acest subiect, conducerea ANAF îl informează pe prim-ministrul Victor Ponta asupra cauzelor care, în opinia instituţiei, împiedică obţinerea unor rezultate satisfăcătoare :

• Deciziile instanţelor se comunică direct unităţilor de administrare, fără a exista o bază de date la nivel naţional
• Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuţi sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate
• Avem situaţii în care motivarea şi comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înştiinţaţi că trebuie să le confiscăm
• Sunt situaţii în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unităţile fiscale să identifice, să solicite şi să obţină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv
• În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI şi, ulterior, dispozitivul sentinţei se transmite şi la organul fiscal
• Există situaţii în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitaţie să nu prezinte niciun fel de interes chiar şi în condiţiile în care preţul de pornire este diminuat cu 50%
• De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soţului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun
• Emiterea titlurilor de creanţă este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul
• Debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri şi nu deţin bunuri urmăribile
• Opozabilitatea actelor de executare şi parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanţi legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acţiune

Propuneri ale Fiscului

În documentul citat se arată că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 dosare doar în 2014. Totodată, ANAF anunță că  este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanţe şi acoperite prin măsuri asigurătorii, precum şi de defalcare pe unităţi ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete judeţene).

Pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de:

• inventarierea cazuisticii din toate unităţile şi crearea unei baze de date la nivel naţional, precum şi de crearea unei aplicaţii informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanţă/hotărâre definitivă, astfel încât să se ştie „la centru” tot ce se întâmplă în teritoriu şi unde apar probleme
• înfiinţarea şi operaţionalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel naţional, formată din specialişti care să se ocupe exclusiv de monitorizarea şi coordonarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum şi înfiinţarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activităţi distincte la nivelul fiecărei direcţii regionale

La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiţiei să fie înfiinţată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.

Controversa Victor Ponta – DNA pe subiectul ANAF

Marţi seara, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost „o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

„Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus premierul Ponta, la România TV.

În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, miercuri, că premierul creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

În Raportul anual de activitate al DNA, la a cărui prezentare a participat şi premierul Victor Ponta, care a avut loc în 24 februarie, se preciează: „Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310 milioane de euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”.

Săptămâna trecută, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

Măsuri de eficientizare a instituției

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

Anul trecut, pentru eficientizarea activităţii de recuperare efectivă a creanţelor provenite din infracţiuni, în special pe componenta de executare a ordinelor de confiscare, Ministerul Justiţiei a elaborat un act normativ pentru creşterea capacităţii instituţionale a Oficiului Naţional de a monitoriza procesul de recuperare a creanţelor, în special în etapa de valorificare, cu o bază de date proprie şi un sistem informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi cu organizarea Oficiului la nivel de direcţie, nu doar de birou, şi suplimentarea schemei de angajaţi cu 10 posturi.