Recuperarea prejudiciilor în marile dosare de corupție: Modelul francez în fața problemelor românești

Sute de milioane de euro așteaptă să fie executate, potrivit deciziilor judecătorești, de la infractorii – cu sau fără sprijin politic – condamnați în ultimii ani.

Sub presiunea rapoartelor şi evaluărilor internaţionale din cadrul MCV, document al Comisiei Europene care indică dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, dar și a declarațiilor pe această temă făcute în ultima perioadă de șeful statului dar și de șeful DNA, statul român încearcă să își optimizeze procedurile pentru a crește gradul de recuperare a prejudiciilor constatate de instanțe. Asta cu atât mai mult cu cât justiția a consemnat în ultimul an câteva condamnări pe dosare grele cu prejudicii foarte mari.

Decizia formală de înfiinţare a unei Agenţii pentru administrarea bunurilor sechestrate, în subordinea Ministerului Justiţiei, a fost adoptată de guvern pe 11 decembrie 2014.

Trei luni mai târziu, România este în stadiul de a-și fi ales modelul francez de funcționare a respectivei instituții, deși în memorandumul aprobat de guvern anul trecut se preciza că Agenția va deveni funcțională în martie 2015.

Nevoia de schimbare a venit după ce, în România s-a conștientizat următoarea realitate: potrivit unei statistici a Ministerului Justiţiei, în 2013, doar 7,6 milioane de euro au fost confiscate potrivit notificărilor ANAF, din totalul de 434 milioae de euro valoare a bunurilor sechestrate. Adică mai puțin de 2%.

SUA și Franța ajută Ministerul Justiției

În urma unei înțelegeri dintre ministrul român al Justiţiei şi omologul francez, în perioada 9-11 martie, şeful Agenţiei specializate în managementul bunurilor sechestrate şi confiscate din Franţa (AGRASC) se vizită de lucru la Bucureşti. Directorul general al Agenției, magistratul Charles Duchaine, a descris, la Ministerul Justiției dar și în cadrul unui seminar organizat de Freedom House, modul și filosofia de funcționare a instituției pe care o conduce.

Suplimentar, România va primi sistență în domeniu și din partea unor experţi ai United States Marshal Service, care vor sprijini Ministerul Justiţiei în procesul de operaţionalizare a Agenţiei.

În opinia Ministerului Justiţiei, înfiinţarea noii agenţii va conduce la remedierea problemelor sistemice: lipsa unui sistem de evidenţă integrată a tuturor creanţelor provenite din infracţiuni şi a unui mecanism clar de gestionare a bunurilor sechestrate, ulterior, confiscate în procedurile penale şi la întoarcerea la bugetul de stat a unor sume cât mai apropiate de nivelul prejudiciilor.

Modelul francez

Prezent la dezbaterea organizată de Freedom House cu tema „Susţinerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”, magistratul Charles Duchain (foto) directorul general al Agenției franceze, a explicat: „Cea mai bună gestiune a bunurilor mobiliare este vânzarea. Totul trebuie pus în bancă și să adune dobânzi. Bunurile imobiliare sunt ruinătoare pentru stat, piața imobiliară nu este bună acum„.

Charles Duchain a precizat că, în privința bunurilor imobile, statul francez preferă să atribuie acestora noi funcțiuni, de obicei sociale, decât să aștepte vânzarea acestora.

Potrivit oficialului francez, Agenția pentru Gestiunea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate este condusă, prin lege, de un magistrat: „Este vorba de independență, acest lucru este fundamental”. Secretarul general al instituției, în schimb, este de la Ministerul Bugetului. Structura angajaților este: 42% din angajați din Justiție, 42% de la Finanțe, iar 16% din Interne. Agenția are un buget anul de 8 milioane de euro, se autofinanțează și are deschis un cont unic la scară națională. Anul trecut, dobânda încasată din depozitele deschise din bunurile sechestrate a fost de 5,6 milioane de euro

Ce se întâmplă în România

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat marți: „Peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate. Sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor sau ar putea fi folosiţi în alte variante. Este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii care, repet, sunt luate prin hotărâri definitive şi trebuie executate. Astfel, ar putea fi descurajată corupţia, iar scopul pedepsei, care nu este doar represiv, ci este şi unul preventiv, ar fi atins.„

(Citiți și „Bilanț DNA 2014 / Președintele Iohannis și procurorul-șef Koveși, nemulțumiți de gradul de recuperare a prejudiciilor„)

Argumentele conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale au fost transmise săptămâna trecută premierului Victor Ponta.

Cauzelor care, în opinia instituţiei, împiedică obţinerea unor rezultate satisfăcătoare sunt :

• Deciziile instanţelor se comunică direct unităţilor de administrare, fără a exista o bază de date la nivel naţional
• Avem situaţii în care motivarea şi comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înştiinţaţi că trebuie să le confiscăm
• Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuţi sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate
• Sunt situaţii în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unităţile fiscale să identifice, să solicite şi să obţină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv
• În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI şi, ulterior, dispozitivul sentinţei se transmite şi la organul fiscal
• Există situaţii în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitaţie să nu prezinte niciun fel de interes chiar şi în condiţiile în care preţul de pornire este diminuat cu 50%
• De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soţului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun
• Emiterea titlurilor de creanţă este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul
• Debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri şi nu deţin bunuri urmăribile
• Opozabilitatea actelor de executare şi parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanţi legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acţiune

Problemele sistemului descrise de judecătorul Camelia Bogdan

În cadrul celei de-a doua dezbateri organizate de Freedom House în cadrul proiectului „Susţinerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Comisia Europeană, judecătorul Camelia Bogdan a prezentat vulnerabilitățile sistemului român de drept în materia recuperării prejudiciilor. Potrivit Cameliei Bogdan aceste puncte sensibile sunt:

• Trimiterea în judecată fără efectuarea unor investigații în vederea analizării fluxurilor produsului infracțiunii
• Lipsa stipulării unor destinații clare pentru fondurile confiscate
• Dificultăți în obținerea datelor bancare
• Lipsa unui registru de cadastru specializat sau a unui cadru de analiză a confiscării speciale (inclusiv după soluționarea definitivă a cauzei)
• Lipsa unei unități de management a produselor indisponibilizate
• Inapetența organelor judiciare în recuperarea fondurilor „sifonate”
• Aplicatibilitatea modestă a măsurilor de siguranță ale confiscării de la terți, confiscării speciale sau confiscării extinse