Datoria publică a României se află sub presiunea din ce în ce mai mare a investitorilor îngrijorați de creșterea deficitului bugetar, de alegerile parlamentare și prezidențiale și de aterizarea dură a economiei care de abia dacă va înregistra o creștere de 1% la finalul anului.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale ale României pe 10 ani a crescut la 7,09% în această săptămână, ducând ecartul diferenței până la randamentul titlurilor de stat ale Germaniei (etalon în Europa) la valoarea maximă de după iunie 2023 și făcând din titlurile românești cele mai riscante obligațiuni dintre cele emise de țările cu care ne comparăm în Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.
România, cu un PIB de aproximativ 350 miliarde de dolari se confruntă cu o combinație de riscuri în buza alegerilor parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul acestei luni.
Pe măsură ce guvernul sporește cheltuielile sociale și investițiile de dinainte de scrutin, deficitul bugetar va depăși cu ușurință 7% din PIB în acest an și va obliga următoarea administrație să majoreze taxele și impozitele pentru a mai tăia din deficit.
Obligațiunile guvernamentale vor „rămâne probabil pe picior de creștere” în săptămânile următoare din cauza incertitudinilor politice și geopolitice combinate cu condițiile financiare externe „neprietenoase” pentru piețele emergente, potrivit Marek Drimal, strateg la Societe Generale SA din Londra, citat de Bloomberg.
„Cu toate aceste am fi mai optimiști dacă la începutul lui 2025 va fi implementat un pachet cu măsuri de consolidare fiscală, iar sentimentul investitorilor, față de piețele emergente cel puțin va înceta să se mai deterioreze”, a spus Drimal. „Reușita consolidării fiscale este crucială în povestea asta, a subliniat el.
România se confruntă de asemenea cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE, în timp ce datele preliminare arată că economia a evitat la mustață o recesiune îm al treilea trimestru. Creșterea mult sub estimări complică și mai mult eforturile fiscale deoarece guvernul are nevoie de o creștere nominală solidă a PIB-ului pentru a crește veniturile și pentru a contribui la diminuarea deficitului și a datoriei publice în raport cu produsul intern brut.
Erste Group și-a redus prognoza de creștere economică pentru întregul an la 0,8% pentru 2024, de la estimarea anterioară de 1,9%. A menținut însă perspectiva pentru anul viitor la 2,8%, „deși riscurile înclină spre o scădere, în funcție de măsurile fiscale care vor fi introduse la începutul anului 2025”, a spus Vlad Ioniță, economist la banca din București.
Înrăutățirea situației bugetare a forțat banca centrală să amâne reducerea dobânzilor și să mențină stabile costurile de împrumut la ultimele două ședințe de politică monetară, oficialii spunând că viitoarea relaxare a politicii depinde de un plan eficient de consolidare a bugetului.
Odată ce se întâmplă acest lucru, investitorii vor relua achizițiile de obligațiuni emise de guvernul României, care sunt „cele mai ieftine din regiune”, a spus Drimal.
Cititi si: Prognoza CE pentru România: Creștere de 1,4% și deficit de 8% din PIB în 2024. Lista problemelor care ne blochează
***
Urmărește-ne pe Google News
