Finanțarea deficitului bugetar: Statul începe să întâmpine dificultăți
joi

2 decembrie, 2021

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 iulie, 2021

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate de cursdeguvernare.ro. Mai mult, investitorii nerezidenți și-au redus în acest an expunerea pe titluri de stat emise pe piața internă, ceea ce pune presiune pe sistemul bancar (deja supraexpus) să preia golul lăsat.

O soluție ar fi finanțarea de pe piețele financiare internaționale, care a mers bine pentru România în ultima perioadă. Apetitul investitorilor străini pentru finanțarea României are însă mai puțină legătură cu încrederea în politicile economice de la București, un argument mai ”greu” în ochii lor fiind dobânzile mult mai mari pe care le obțin de la statul român.


Revenind la necesarul uriaș de finanțare din 2021, datele arată că statul mai are destul de mulți bani de împrumutat, deși își propusese să organizeze licitații în forță în prima jumătate a anului, pentru a-și asigura o parte cât mai consistentă din nevoi și a evita orice presiune pe costurile de împrumut.

”Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare pe parcursul anului curent, în condițiile existenței unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului”, precizau reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) într-un memorandum care a însoțit ”Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023”.

2021, mai dificil de finanțat decât anul pandemiei

În ciuda semnalelor pozitive din economie, finanțarea datoriei publice s-a produs relativ anevoios începând din primăvară, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR), consultate de cursdeguvernare.ro.

Astfel, dacă în primele două luni din 2021, condițiile bune din piață i-au permis Ministerului Finanțelor Publice (MFP) să împrumute cu 3,8 miliarde de lei peste nivelul anunțat în prospectele de titluri de stat, lucrurile s-au schimbat din martie, când sumele atrase din piața internă au fost cu 0,8 miliarde de lei sub cele vizate de stat.


În aprilie, lucrurile au mers ceva mai bine, însă în mai, statul a împrumutat cu 1,7 miliarde de lei mai puțin decât plănuise. Situația nu s-a îmbunătăți nici în iunie, când sumele atrase au fost cu aproape un miliard sub cele vizate. În iulie, Finanțele par a fi peste program, cel puțin deocamdată. Trebuie însă subliniat faptul că acest lucru se datorează în mare măsură unei emisiuni de certificate de trezorerie, cu o maturitate de doar o lună, prin care statul a împrumutat 1,8 miliarde de lei. Această licitație indică totuși o ”sete” de bani din partea Finanțelor.

În total, MFP a împrumutat până acum, în lei, de pe piața internă 33,6 miliarde de lei pentru finanțarea datoriei publice. La această sumă se mai adaugă circa 1,5 miliarde de euro împrumutate în februarie și martie prin emisiuni în euro pe piața internă. Cea mai mare parte a sumei a fost obținută în urma a două licitații care au avut loc în martie, când statul a împrumutat cu 800 de milioane de euro peste valoarea anunțată în prospect.

În plus, statul a ieșit în acest an de două ori pe piețele financiare internaționale, în martie și iulie, împrumutând în total 7 miliarde de euro.

De asemenea, MFP a mai atras finanțări prin oferta de vânzare de titluri de stat pentru populație.

Cât mai trebuie să împrumute România și de unde

Conform programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2021, Guvernul trebuie să împrumute în acest an 130,8 miliarde de lei, din care circa 80 de miliarde pentru finanțarea deficitului (de 7,16% din PIB), iar diferența pentru a refinanțarea sau rostogolirea datoriilor mai vechi care ajung la scadență în acest an.

Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă pentru finanțarea datoriei publice este în sumă de cca 85-87 miliarde de lei, cu o structură a maturităților de circa 15% – 85% (termen scurt versus termen mediu și lung).

Din calculele cursdeguvernare.ro, statul a împrumutat până acum de pe piața internă (în lei și în euro) în jur de 41  miliarde de lei, mai puțin de jumătate din volumul pe care și l-a propus (la această sumă se mai adăugă împrumuturile de la populație, a căror valoare totală nu este publică).

Prin urmare, în mai puțin de jumătate de an statul mai trebuie să împrumute alte circa 46 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, trebuie să împrumute aproape zece miliarde de lei pe lună (suma exactă depinde de împrumuturile luate de la populație), de peste două ori mai mult decât media împrumuturilor lunare din 2021.

Analiștii consultați de cursdeguvernare.ro sunt de părere că atingerea obiectivului de finanțare va fi imposibil în absența unei noi ieșiri pe piețele financiare internaționale.

Teoretic, statul și-a atins deja ținta de finanțare de pe piețele externe, aceasta fiind de 7 – 7,4 miliarde de euro prin emisiuni de eurooligațiuni (plus 1,4 miliarde de euro prin trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale).

De la populație, statul speră să atragă în acest an 10% din volumul de titluri de stat emise pe piața internă, respectiv 8-10 miliarde de lei.

Băncile locale sunt supraexpuse – scade și apetitul străinilor pentru datoria României

O tendință îngrijorătoare observată în prima parte a acestui an este scăderea apetitului nerezidenților pentru titluri de stat de pe piața internă.

Astfel, dacă în ianuarie, deținerile de titluri de stat de pe piața internă ale nerezidenților erau de 50,2 miliarde de lei, echivalentul a 20,5% din total, în aprilie (cea mai recentă lună pentru care există date) scăzuseră la 43,6 miliarde de lei – 17,7% din total, potrivit datelor MFP.

Raportul din ianuarie 2021Raportul din aprilie 2021

Din rapoartele de mai sus rezultă că băncile locale au fost cele care au absorbit ”șocul” plecării nerezidenților, deținerile sistemului depășind 50% din total.

Este important de precizat că experții au avertizat în repetate rânduri cu privire la faptul că sistemul bancar este foarte expus pe datoria publică a României. În 2021, aceasta a ajuns la 24,8% din totalul activelor băncilor, cel mai ridicat nivel din UE, după cum a precizat Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. El avertiza recent că băncile care au optat să împrumute statul pe scadențe mari (10-15 ani) se vor confrunta cu dificultăți în anii ce urmează, când dobânzile ar urma să crească, potrivit proiecțiilor actuale.

În strategia de administrare a datoriei publice, Finanțele admiteau că emiterea de datorie nouă necesară acoperirii unor necesități de finanțare ridicate de pe piața internă ”trebuie să țină cont de capacitatea de absorbție a pieței interne”.

”Acest factor de risc poate fi diminuat pe termen lung prin creșterea cererii din partea investitorilor instituționali, cum ar fi fondurile de pensii sau alți participanți de pe piața de capital, cum ar fi fondurile locale de administrare de active și societățile de asigurări”, propunea MFP în document. Din datele de mai sus reiese că expunerea fondurilor de pensii, de exemplu, s-a menținut similară în prima parte a anului.

Riscul valutar și al costurilor – în creștere

Un alt factor de risc care se conturează odată cu creșterea deficitelor și a datoriei publice este cel valutar, în contextul în care o bună parte din sumele suplimentare pe care statul a fost nevoit să le împrumute în contextul pandemiei au fost luate de pe piețele financiare internaționale, în euro.

(Citiți și:”Importurile duduie mai tare ca economia: Deficitul comercial la 5 luni, deja 4% din PIB. Sectorul mașini s-a întors pe minus în aprilie”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Un alt aspect asupra căruia avertizează analiștii este riscul creșterii costurilor de împrumut pentru finanțarea datoriei publice. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna iunie 2021, până la 3,11%, față de 3,03% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.

Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a ajuns, astfel, la cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Urmeaza in curind momentul in care Statul nu va mai fi imprumutat de nimeni, cu nici un banut!Acesta apare cind pandemia va fi controlabila, iar fiecare creditor va analiza daca Romania mai este solvabila!
    Criza acestui moment este de o dimensiune la care nu am curajul sa ma refer si va putea fi depasita numai de prezentarea catre UE (mai intai) a unui PROIECT DE TARA, capabil sa creieze prin REINDUSTRIALIZARE, resursele financiare necesare restituirii creditelor!
    2.Nu stiu in ce masura creditorii merg acum pe o noua strategie de recuperare a datoriei – cu plata pe „bucati” de teritoriu si zone agricole – chiar daca Romania nu poate fi asa usor „segmentata” in „module comerciale” precum Grecia anilor 2015…
    3.Cert este, ca refuzul Presedintelui P N Liberal Ludovic Orban, de evaluare si promovare a proiectului de tara (propus personaol dinsului) conduce la una din situatiile de mai sus…
    Si mai vrea acum d-l L. Orban si sa mai ramina presedinte al PNL, spre paguba Romaniei esuata economic-industrial, dupa 3 ani de cirpeli economice si legislative!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Urmeaza in curind momentul in care Statul nu va mai fi imprumutat de nimeni, cu nici un banut!Acesta apare cind pandemia va fi controlabila, iar fiecare creditor va analiza daca Romania mai este solvabila!
    Criza acestui moment este de o dimensiune la care nu am curajul sa ma refer si va putea fi depasita numai de prezentarea catre UE (mai intai) a unui PROIECT DE TARA, capabil sa creieze prin REINDUSTRIALIZARE, resursele financiare necesare restituirii creditelor!
    2.Nu stiu in ce masura creditorii merg acum pe o noua strategie de recuperare a datoriei – cu plata pe „bucati” de teritoriu si zone agricole – chiar daca Romania nu poate fi asa usor „segmentata” in „module comerciale” precum Grecia anilor 2015…
    3.Cert este, ca refuzul Presedintelui P N Liberal Ludovic Orban, de evaluare si promovare a proiectului de tara (propus personaol dinsului) conduce la una din situatiile de mai sus…
    Si mai vrea acum d-l L. Orban si sa mai ramina presedinte al PNL, spre paguba Romaniei esuata economic-industrial, dupa 3 ani de cirpeli economice si legislative!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr