vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 iulie, 2021

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna iunie 2021, până la 3,11%, față de 3,03% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a ajuns, astfel, la cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni.

De reținut, nivelul dobânzilor la noile credite luate „a la long” nu s-a majorat în nicio altă țară membră UE cu excepția Letoniei. Doar că acolo este vorba despre o majorare până la numai +0,14%, adică exact valoarea consemnată de Bulgaria, care și-a anunțat deja intenția de a adera în 2024 la Zona Euro.


Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Luxemburg (-0,33%), Germania (-0,29%) și Olanda (-0,24%). Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Estonia, cu +0,13% iar Ungaria a reușit cea mai mare ameliorare (-0,09 puncte procentuale). De reținut, Grecia (+0,81%) a coborât sub Italia (+0,88%).

În acest context, România a rămas pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii și s-a distanțat din nou de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Majorarea costurilor de împrumut pe contrasens cu practica europeană ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva majorării datoriei publice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ecartul costurilor de împrumut a fost de circa 9% în raport cu următoarea clasată, Ungaria. După o tendință de diminuare în lunile anterioare, a revenit la valori foarte ridicate față de Cehia (+86%) sau față de Polonia (+75%), economie cu regim valutar similar și cea mai apropiată în structură de cea românească.

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: