Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu toate că admite că trebuie să își diversifice baza de investitori în titluri de stat, având în vedere actuala capacitate de absorbție e pieței.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) vizează să împrumute cât mai mulți bani în prima parte a anului, pentru a reduce presiunea asupra costurilor de finanțare – se arată într-un memorandum cu privire la adoptarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023. Documentul s-a aflat pe agenda ședinței de guvern de săptămâna trecută, dar care nu a fost încă aprobat.

În perioada 2021-2023, România își va acoperi necesitățile de finanțare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piața internă, prin emiterea de euroobligațiuni pe piețele internaționale de capital, și în completare prin contractarea de împrumuturi externe de la instituţii financiare internaționale”, se arată în document.

Pe termen mediu (2021 – 2023), estimările privind evoluția datoriei guvernamentale brute sunt de încadrare a acestui indicator la un nivel sustenabil ce nu va depăși 55,0% din PIB.

Ministerul Finanțelor are în vedere pre-finanțarea parțială a necesităților de finanțare, în prima parte a anului, politică pe care intenționează să o continue și în anii următori în funcție de condițiile și ferestrele de oportunitate de pe piețele financiare externe.

”Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare pe parcursul anului curent, în condițiile existenței unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului”, se explică în memorandum.

Ministerul precizează totodată că emiterea de datorie nouă necesară acoperirii unor necesități de finanțare ridicate de pe piața internă trebuie să țină cont de capacitatea de absorbție a pieței interne și de caracteristicile deținătorilor de titluri de stat emise pe această piață.

Sector bancar este în continuare principalul deținător, deși ponderea acestuia în total a scăzut ușor sub 50%. Invers spus. deținere de datorie publică reprezintă, în medie, 20% din activele băncilor din România, unul dintre cele mai ridicate niveluri de la nivel european.

”Acest factor de risc poate fi diminuat pe termen lung prin creșterea cererii din partea investitorilor instituționali, cum ar fi fondurile de pensii sau alți participanți de pe piața de capital, cum ar fi fondurile locale de administrare de active și societățile de asigurări”, propune MFP.

MFP va prezenta un raport care să explice depășirea pragului de 47% din PIB

Având în vedere că la sfârșitul anului 2020, ponderea datoriei guvernamentale, calculată conform metodologiei UE, s-a situat la un nivel de 47,3% din PIB, depășind plafonul de 47% din PIB prevăzut în OUG nr. 201/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, MF urmează să prezinte Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei cu propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

Obiectivele Ministerului Finanțelor în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021-2023, rămân similare cu cele prevăzute de Strategia anterioară, respectiv:

• Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;
• Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;
• Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.

”Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic pe termen mediu și urmărește creșterea eficienței acestei piețe, îmbunătățirea lichidității, a gradului de transparență și consolidarea curbei de randament”,

Pentru realizarea obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat se va urmări creşterea eficienței, prin îmbunătăţirea lichidităţii, a gradului de transparenţă, consolidarea curbei randamentelor titlurilor de stat, precum și diversificarea și lărgirea bazei de investitori, inclusiv prin continuarea celor două programe de titluri de stat pentru populație TEZAUR și FIDELIS.

Principiile care stau la baza deciziilor de finanțare în perioada 2021-2023

1. Finanțarea preponderent în monedă națională, în vederea dezvoltării pieței interne a titlurilor de stat și a diminuării expunerii la riscul valutar, dar ținând cont de capacitatea de absorbție a pieței interne, și, în general, de cererea pentru instrumentele de datorie în lei, precum și de necesitatea diversificării bazei de investitori în titlurile de stat.

În condițiile unor nevoi de finanțare ridicate, datorate deficitelor bugetare excesive, finanțarea netă (deficitul bugetar) se va realiza în mod relativ echilibrat din surse interne și externe.

2. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanțărilor de titluri de stat pe termen scurt, inclusiv prin realizarea de operațiuni de administrare a pasivelor (răscumpărări anticipate sau preschimbări de titluri de stat).

3. Atenuarea riscului de refinanțare și a riscului de lichiditate prin menținerea unei rezerve în valută la un nivel confortabil.

4. În procesul de finanțare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în euro și accesarea oportunistă a piețelor internaționale de capital în dolari sau în alte valute, avându-se în vedere extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum și raportul cost/risc asociat acesteia și diversificarea bazei investiționale, în condițiile utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar) după încheierea documentației specifice cu contrapartide eligibile.

5. În implementarea planului de finanțare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni.

6. Emisiunile în euro pe piața internă vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali, pe maturități medii, în funcție de condițiile de piață și de apetitul manifestat de către mediul investițional, în condițiile unui raport maturitate/cost avantajos.

7. Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă, prin limitarea ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an și a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.

8. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituțiile financiare internaționale, inclusiv a celor instituite la nivelul Uniunii Europene, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.

Structura împrumuturilor din 2020

Pe parcursul anului 2020, necesitățile brute de finanțare la nivel guvernamental (central și local) în valoare de 149,0 miliarde lei au fost acoperite în proporție de cca 61,1% din surse interne și 38,9 % din surse externe.

Volumul total al emisiunilor de titluri de stat emise pe piața internă a fost de 91,4 miliarde echivalent lei, incluzând obligațiuni de stat denominate în euro în sumă de 2,3 miliarde de euro emise pe piața internă și titlurile de stat destinate populației în valoare de 6,5 miliarde lei.

Volumul emisiunilor de titluri de stat atrase de pe piețele financiare internaționale a fost de de cca 11,7 miliarde echivalent euro, prin patru emisiuni de euroobligațiuni, din care trei emisiuni în valoare totală de 8,8 miliarde de euro și o emisiune în valoare de 3,3 miliarde de dolari.

Tranzacțiile pe piața externă au inclus și trageri în valoare totală de cca 4 miliarde de euro aferente împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale, din care suma de 3 miliarde de euro este aferentă primei tranșe din împrumutul de la Comisia Europeană în cadrul instrumentului SURE.