Deficitul comercial al României a urcat după primele cinci luni ale anului curent la aproape 9 miliarde de euro sau 4% din PIB-ul pe 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat pe luna mai a fost de 1.772,8, ceva mai mare (+2,6%) față de luna anterioară deși atât exporturile cât și importurile au fost mai mici.
Creșterea exporturilor față de aceeași lună din 2020 a fost de 58,5% iar cea a importurilor de 54,2%, explicația fiind efectul de bază dat de contracția schimburilor externe la începutul pandemiei. De reținut, însă, deficitul s-a majorat considerabil (cu peste 500 milioane de euro sau +42%). Ceea ce arată că un ritm mai mare de avans la export decât la import nu e nici pe departe suficient întru echilibrarea schimburilor cu exteriorul.
În termeni nominali, performanța exporturilor lunare a coborât din nou sub pragul de șase miliarde euro. Pe totalul primelor cinci luni ale anului, livrările la extern au însumat aproape 30 miliarde euro iar intrările circa 39 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a după primele patru luni ale anului s-a păstrat „în linie” cu performanța slabă de anul trecut, respectiv la 80,4%.
Privind seria statistică oferită de INS, se poate observa o tendință de cantonare a deficitului comercial lunar la circa 1,7 miliarde euro, altiminteri și media pe ultimele trei luni din 2020.
(Citiți și:”România lasă în urmă 6 state și urcă în plină pandemie la 79% din media UE la consum individual efectiv”)
Din păcate, această valoare ne va trimite (chiar conform prognozei oficiale în vigoare) undeva la peste 20 de miliarde de euro sau spre 9% din PIB minus în schimburile externe de mărfuri, ceea ce va pune o presiune pronunțată pe cursul de schimb.
Reamintim, contrar rezultatelor pozitive ale statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria) ne-am obișnuit să avem un deficit comercial semnificativ. Majorările similare de exporturi și importuri se traduc într-un avans inevitabil al soldului negativ. Pentru a reduce minusul din schimburile de mărfuri, TREBUIE să creștem cu mult mai mult exporturile decât importurile.
Sectorul mașini și echipamente de transport se întoarce pe minus
Schimburile cu țările din UE au fost de 22,2 miliarde euro la export și 28,5 miliarde euro la import (74,1% din total la exporturi şi 73,4% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 7,7 miliarde euro și importuri de 10,3 miliarde euro (25,9% la export și, respectiv, 26,6% la import).
Au rezultat solduri negative de 6,3 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 2,6 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost mai pronunțată în raport cu ponderea schimburilor de mărfuri pe partea extracomunitară (care a cumulat cam un sfert din schimburile externe dar aproape 30% din minusul total).
Din păcate, sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem pozitiv) a revenit pe minus în luna aprilie (-52 milioane euro) iar soldul schimburilor sectoriale a încheiat primele cinci luni ale anului curent la nivelul de doar +291 milioane euro. Procentajul de diminuare a deficitului general pe acest segment strategic al exporturilor românești a scăzut de la 5% la 3%.
La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost slab. Cu un minus de peste 2 miliarde euro, gradul de acoperire s-a redus la o valoare îngrijorătoare (78%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 29%. Ceea ce ar trebui să ne atenționeze referitor la competitivitatea industriei, pe traiectoria de revenire economică.
Deficitul pe zona de produse alimentare a urcat deja la 1,24 miliarde euro după primele cinci luni ale anului, iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de doar 63%, comparativ cu 100% în urmă cu doar șase ani. Ceea ce rămâne un semnal major de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României.
Petrochimia rămâne punctul slab al economiei
Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului a contribuit la accentuarea deficitului la combustibili și lubrifianți, ce s-a apropiat de 1,4 miliarde euro.
Cea mai importantă sursă a deficitului comercial CRONIC al României o reprezintă, însă, soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la peste patru miliarde de euro sau 47% din total.
