Pentru a stimula autonomia UE, Comisia Europeană va introduce ținte, de atins până în 2030, pentru exploatarea, reciclarea și prelucrarea materiilor prime critice utilizate în Uniune.
O versiune preliminară a Actului privind materiile prime critice, citată de Euractiv, și care urmează să fie prezentată de Comisia Europeană pe data de 14 martie, va introduce obiective pentru întregul lanț valoric.
(Citește și: ”Interviu Frank Umbach / Dacă nu ne vom asigura măcar o treime din materiile prime critice, UE va fi șantajată”)
Regulamentul urmărește „scăderea riscurilor tot mai mari de aprovizionare ale Uniunii prin […] consolidarea capacităților de-a lungul tuturor etapelor lanțului valoric strategic al materiilor prime, inclusiv extracția, procesarea și reciclarea”, se arată în document.
Ținte de atins în următorii 7 ani
Potrivit propunerii, „10% din consumul Uniunii de materii prime strategice” ar trebui extras în interiorul UE. În plus, 15% din consumul anual al Uniunii pentru fiecare materie primă critică ar trebui să provină din reciclare, se arată în document.
Comisia dorește să stabilească obiective și mai mari atunci când vine vorba de prelucrarea materiilor prime considerate critice. Cel puțin „40% din consumul anual al blocului din fiecare materie primă strategică”, ar trebui prelucrat în cadrul blocului.
În prezent, UE este puternic dependentă de importul de materii prime critice. UE este dependentă în proporție de 100% de furnizori străini în 14 din 27 de materii prime critice și este dependentă în proporție de 95% de alte trei materii prime critice, a arătat un raport al Institutului German de Cercetare Economică (DIW).
Perspective de creștere a consumului de materii critice cu 500%
Întrucât materiile prime critice sunt considerate a fi o condiție prealabilă pentru succesul tranziției ecologice și digitale, cererea este de așteptat să crească dramatic, cu aproximativ 500% până în 2050, potrivit Băncii Mondiale.
Așa numitele pământuri rare sunt o componentă necesară asmartphone-urilor, computerelor și bateriilor auto.
(Citește și: ”Tabloul dramatic al dependenței UE față de materiile prime critice: avertisment al PE”)
UE este dependentă în special de China, care deține un cvasi monopol asupra multor dintre aceste materii prime esențiale. UE, de exemplu, importă în prezent 93% din magneziu și 86% din metalele pământurilor rare din China. Această situație este luată în considerare de Uniune.
Fond de 300 miliarde euro pentru proiecte în țări terțe
Pentru a preveni potențialele deficite de aprovizionare și pentru a crește reziliența, UE își propune să „stabilească un punct de referință, pentru a nu fi dependentă de o singură țară terță pentru mai mult de 70% din importuri pentru orice materie primă strategică până în 2030”.
Lipsa de aprovizionare din China a dus deja la perturbări în industria europeană în 2021, când țara și-a redus producția de material esențial pentru industria aluminiului.
Pentru a reduce aceste dependențe, Critical Raw Materials Act urmărește, de asemenea, să diversifice lanțul european de aprovizionare. Pentru a stimula diversificarea și a consolida oferta, Comisia intenționează, de asemenea, să identifice proiecte strategice în țări terțe.
(Citește și: ”Miza Groenlanda: al doilea mare deținător de metale rare după China, ar putea asigura întreg necesarul Americii și Europei”)
Pentru a impulsiona proiectele din străinătate, Comisia le va susține financiar, cu un fond de 300 de miliarde euro. În plus, companiilor mari li se cere să-și auditeze lanțurile de aprovizionare existente și să dezvolte strategii pentru a fi mai bine pregătite pentru potențiale întreruperi în aprovizionare.
Tratament special pentru proiecte strategice interne
Legea materiilor prime critice include, de asemenea, un tratament special pentru proiectele care sunt considerate „strategice”.
Aceste „proiecte strategice” vor fi identificate de Comisia Europeană, împreună cu un Comitet european pentru materii prime critice, care urmează să fie înființat.
(Citește și: ”UE are nevoie de magneziu – două posibile proiecte în România”)
Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai ”fuid” și mai ”previzibil”, în prezent autorizarea fiind una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene.
Potrivit industriei, durează în medie 10 ani până când o nouă mină începe să funcționeze. Legea materiilor prime critice urmărește reducerea drastică a timpului de autorizare.
„Pentru proiectele strategice care implică extracție, durata procesului de acordare a autorizației ar trebui, având în vedere complexitatea și amploarea impacturilor potențiale implicate, să nu depășească doi ani”, scrie în document.
Statele, încurajate să acorde ajutoare de stat acestor proiecte
Aceste proiecte strategice vor primi și sprijin financiar european suplimentar.
(Citește și: ”Ce cărți mai are în mână România: Salrom intră în lanțul bateriilor, listare la BVB pentru a dezvolta exploatarea de grafit”)
Proiectul de regulament european evaluează că „numai investițiile private nu sunt suficiente” și afirmă că „dezvoltarea efectivă a proiectelor de-a lungul lanțului valoric critic al materiilor prime poate necesita sprijin public”.
Proiectul prevede că statele membre vor umple eventualele ”goluri financiare” al acestor proiecte. „Acest sprijin public poate lua forma unui ajutor de stat”, se arată în document.
***
