joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2022

Uniunea Europeană a lansat o iniţiativă destinată relansării producţiei interne de magneziu, utilizat în diferite produse din aluminiu şi oţel, şi există firme care au proiecte în acest sens, susţin documente şi oficiali citaţi de Reuters.

În prezent sunt trei posibile proiecte europene care ar putea produce magneziu în următorii ani, iar două din acestea sunt în România, al treilea este în Bosnia, susţine Krzysztof Kubacki (foto), director general al EIT Raw Materials.

Aceasta este o organizaţie finanţată de UE care se ocupă cu implementarea unui plan de acţiune elaborat de UE în 2020 pentru a asigura aprovizionarea blocului comunitar cu minereuri vitale funcționării industriei.

Planuri în România


Potrivit Reuters, compania Verde Magnesium, susţinută de fondul de investiții Amerocap, vrea să redeschidă o mină de magneziu în zona de vest a României şi încearcă să obţină autorizaţiile necesare din partea guvernului de la Bucureşti. Preşedintele firmei Verde Magnesium este Bernd Martens, fost director de achiziţii la constructorul auto german Audi. Verde Magnesium speră că va putea lansa producţia până în 2025.

Prezent la conferința ”România și industriile de vârf. Cum putem folosi oportunitatea resetării accelerate a economiei europene” organizată de CursDeGuvernare în urmă cu o săptămână, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a vorbit despre potențialul materiilor prime critice de care ar dispune România și modul în care pot fi acestea folosite. Exemplele date de Florin Spătaru: grafit și magneziu.

În ceea ce privește magneziul, ministrul Economiei a precizat: ”Am demarat împreună cu ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, n.red.) discuţii şi avem în consultare publică în acest moment normele de aplicare a Legii minelor, pas esenţial pentru demararea acestor proiecte. De asemenea împreună cu Comisia Europeană am demarat discuţii pentru identificarea posibilităţilor de finanţare a unor astfel de proiecte, atât pentru zona de exploatare cât şi pentru zona de procesare – nu este suficient să exploatăm şi să trimitem în altă parte procesarea.”

Europa consumă o cincime din producția mondială de magneziu

Ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia şi cealaltă în Franţa, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind şi competiţia importurilor ieftine din China.


Un document de lucru al Comisiei Europene, consultat de Reuters, pune accentul pe producţia locală de magneziu precum şi un obiectiv de reducere a dependenţei de China, apreciind că va fi nevoie de investiţii de până la două miliarde de euro pentru a relua activitatea de rafinare a magneziului în Europa până în 2025.

Acest subiect a devenit unul important pentru Europa, care consumă o cincime din oferta mondială de magneziu, mai ales după ce Occidentul a impus sancţiuni Rusiei, din cauza invadării Ucrainei.

Rusia a fost anul trecut al patrulea producător mondial de magneziu, cu producţie estimată la 21.000 de tone. Importurile Europei din Rusia sunt modeste iar magneziul nu este pe lista produselor sancţionate, dar izolarea Rusiei o exclude ca o posibilă soluţie de rezervă în situaţia în care livrările din China s-ar întrerupe.

Semnal de alarmă în UE: China a scăzut livrările

Executivul comunitar este îngrijorat că orice scădere a livrărilor din China, care este responsabilă pentru 90% din magneziul consumat de blocul comunitar, ar putea afecta producţia de automobile, componente de avioane şi alte produse care depind de acest minereu.

(Citește și: ”Interviu Frank Umbach / Dacă nu ne vom asigura măcar o treime din materiile prime critice, UE va fi șantajată”)

Livrările din China au scăzut la finele anului trecut, ceea ce a declanşat un război al preţurilor şi a determinat UE să se concentreze pe asigurarea producţiei interne. În consecinţă, decidenţii de la Bruxelles, care anul trecut au dat prioritate aprovizionării cu magneţi de pământuri rare utilizaţi la producţia de vehicule electrice şi turbine eoliene, au decis să acorde o prioritate egală şi magneziului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Magneziul a fost menţionat în mod constant ca unul din metalele rare cu cel mai ridicat pericol de aprovizionare dar fără îmbunătăţire de-a lungul timpului”, se arată în documentul UE, consultat de Reuters. Potrivit acestui document, UE ar trebui să îşi propună ca, în 2030, să îşi asigure 15% din necesarul de magneziu de pe plan intern.

Cifrele furnizate de firma de consultanţă CM Business Consulting arată că piaţa magneziului este una relativ mică, producţia anuală fiind de aproximativ un milion de tone, comparativ cu piaţa aluminiului care este de 67 de milioane de tone pe an. În schimb, magneziul joacă un rol vital într-o gamă largă de produse. „Doza de aluminiu aşa cum o cunoaştem precum şi aripile unui avion Airbus modern nu ar putea exista fără magneziu”, subliniază Alan Clark de la CM Business Consulting.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: