Tranziția UE către neutralitatea climatică nu ar trebui să înlocuiască dependența de combustibilii fosili cu o dependență de alte materii prime, avertizează Parlamentul European în Rezoluția privind Strategia privind materiile prime de importanță critică (CRM).
De aceea, documentul abordează și controversata problemă a exploatărilor, pe care oficialii UE o evită în discuțiile despre economia verde.
Strategia industrială pentru Europa 2020 conține în varianta actualizată 137 de produse și materii prime (reprezentând 6 % din valoarea totală a mărfurilor importate în UE) utilizate în ecosisteme sensibile de care UE este foarte dependentă – cele mai multe, în industriile energointensive și în ecosistemele de sănătate, precum și alte produse necesare pentru sprijinirea transformării verzi și digitale.
Aproximativ 52% din aceste produse sunt importate China.
Numărul de CRM-uri critice stabilit anul trecut de către UE este de 30.
Dependența dramatică a UE de materiile prime critice:
În acest moment, UE asigură următoarele materii prime de importanță critică:
- doar 1% din materiile prime pentru energia eoliană
- mai puțin de 1% din bateriile cu litiu finite
- mai puțin de 1% din pilele de combustie
- doar 2% din materiile prime relevante pentru robotică
- doar 1% din asamblajele fotovoltaice pe bază de siliciu
Furnizorii: China – 98% din… , Turcia – 98% din…, Africa de sud – peste 90% din…
- China aprovizionează UE cu pământuri rare în procent de 98%
- Turcia asigură 98% din stocul UE de borat
- Africa de Sud furnizează 71% din necesarul de platină, 92% din necesarul de iridiu, 80% din cel de rodiu și 93% din cel de ruteniu
Estimările necesarului de materii prime critice în orizontul 2030-2050: o creștere de zeci de ori
Tehnologiile cheie pentru care UE trebuie să-și dezvolte lanțurile valorice, pentru a-și atinge obiectivele de competitivitate, independență ți reducere a poluării: de înaltă tehnologie, cum ar fi bateriile cu litiu-ion, celulele de combustie, turbinele eoliene, motoarele de tracțiune electrică, tehnologia fotovoltaică, robotica, dronele (UEV), imprimarea 3D și o gamă largă de tehnologii digitale și dispozitive medicale.
Analizele realizate la comanda Comisiei Europene arată că numai pentru bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei, UE va avea nevoie de până la de 18 ori mai mult litiu și de 5 ori mai mult cobalt în 2030, față de acum.
Pentru anul 2050, estimările indică un consum de aproape 60 ori mai ridicat de litiu și de 15 ori mai mult cobalt., comparativ cu nivelul actual al aprovizionării pentru întreaga economie a UE:
Războiul bateriilor
În urmă cu aproximativ un deceniu, Beijingul a direcționat resurse uriașe către industria sa fotovoltaică, iar acum cei mai mari 10 producători mondiali de panouri solare sunt cel puțin parțial chinezi.
Similar, China este hotărâtă să devină lider global în domeniul vehiculelor electrice, iar până în prezent a reușit să se impună pe piața bateriilor litiu-ion, folosite pentru autovehiculele electrice.
După ce a pierdut războiul fotovoltaicelor, Europa a decis să se impună în domeniul bateriilor litiu-ion, în care a reușit deja să se impună și speră să devină până în 2025 al doilea producător mondial, după China.
(Citiți și: ””Vara care vrea să schimbe lumea”: au apărut CRONICILE nr. 89. Titlurile și autorii”)
În 2018, UE a lansat Planul de acțiune pentru baterii, un efort concertat de a-și crește capacitatea de producție a bateriilor astfel încât să poată concura rivalii asiatici. Știind că nu pot învinge China la preț, europenii s-au concentrat pe dezvoltarea unor baterii mai ecologice și mai eficiente, scrie Big Think.
Anul trecut s-a investit în bateriile litiu-ion de două ori mai mult în Europa (aproximativ 25 miliarde euro), decât în China, conform vicepreședintelui Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale şi prognoză, Maros Sefcovic.
Pentru 2020 -2030, în Europa a fost anunțată lansarea a aproape 30 de unități de producție de mare capacitate (gigafactories, după denumirea dată de Tesla unității sale din Germania unde se vor produce și autovehicule și baterii):
În afară de Gigafactory Tesla, SUA mai au doar două alte unități de producție de baterii. Dacă ritmul actual va continua, în 2030 va avea doar 10.
În acel moment, în China vor exista 140 de fabrici de baterii, iar în Europa, aproape 30.
În 2020, 1,3 milioane de vehicule electrice au fost vândute în Europa, bătrânul continent depășind China și devenind cea mai mare piață de vehicule electrice din lume.
Soluția: redeschiderea mineritului?
Strategia menționează circumstanțele favorabile pentru activitățile de minerit sustenabile și cu emisii scăzute din UE și solicită să se analizeze mai în profunzime posibilitățile de aprovizionare din statele membre bogate în CRM.
Eurodeputații consideră necesară deblocarea potențialului nevalorificat din țările UE bogate în materii prime critice, cu surse importante neexploatate.
(Citiți și: ”Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)
De aceea, PE solicită Comisei să introducă scheme de sprijin care să încurajeze inovarea prin noi tehnici de minerit și în noi proiecte în domeniul mineritului la scară redusă.
Ce ar trebui făcut, în opinia eurodeputaților:
- O evaluare pentru eventuala includere a sectorului minier în domeniul de aplicare al Directivei privind emisiile industriale, având în vedere impactul ridicat al activităților miniere asupra mediului, dimensiunea medie ridicată a proiectelor miniere și potențiala extindere a activităților de minerit legate de CRM în UE.
- Prioritate ar putea avea extracția de CRM din minele interne existente, adică din iazurile de decantare miniere, din steril și din depozitele de deșeuri, în locul deschiderii de mine noi, dacă acest lucru este sustenabil, adică dacă efectele asupra mediului, inclusiv utilizarea de energie și substanțe chimice, sunt mai mici.
- Aprovizionarea cu materii prime chimice are efecte semnificative asupra mediului, cum ar fi pierderea biodiversității sau contaminarea aerului, a solului și a apei, de aceea este nevoie de o politică industrială care să ajute sectorul minier să se transforme.
- Inovare pentru a asigura nu doar viabilitatea economică a extracției de materii prime, ci și impact cât mai redus asupra mediului, precum și o reabilitare eficientă a siturilor miniere.
UE a pierdut know-how-ul prelucrării materiilor prime
Materiile prime extrase în UE trebuie adesea să fie exportate în Asia pentru prelucrare, întrucât în UE s-au pierdut know-how-ul și tehnologia relevante, ceea ce constituie o altă dependență, precizează eurodeputații.
(Citiți și: ”Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania”)
De aceea, rezoluția insistă pe importanța menținerii, dezvoltării și acumulării de expertiză și competențe în UE.
Uniunea, acuzată de „abordare neo-colonială” în problema asigurării CRM
În acest moment, în UE sunt în curs de desfășurare 4 proiecte de extracție a litiului, în valoare totală de două miliarde euro, care ar trebui să fie operaționale între 2022 și 2024.
Se estimează că acestea vor acoperi până la 80 % din nevoile UE în sectorul bateriilor, până în 2025, conform strategiei.
Față de consumul prezent, până în 2030 nevoia de litiu va crește de 18 ori, iar până în 2050, de 60 de ori.
Cererea va crește exponențial pentru toate materialele critice și este de așteptat ca eventualele intenții de a investii în capacități de exploatare a resurselor existente în state membre să se lovească de opoziția comunităților locale.
Rezoluția menționează, de altfel, că executivul UE trebuie să se asigure de două lucruri, în cazul intenției de a deschide astfel de investiții:
- că autoritățile locale adoptă și pun în aplicare dreptul comunităților locale de a participa efectiv și în mod incluziv la procedurile de autorizare pentru noi proiecte de prospectare și extracție minieră, pe parcursul tuturor etapelor proiectelor miniere și atunci când sunt depuse cereri de autorizare pentru extinderea minelor existente
- că toate comunitățile locale au dreptul de a recurge la căi de atac eficiente, reglementate de instanțe și organisme de supraveghere independente, fără conflicte de interese
De aceea, în condițiile în care reciclarea nu poate asigura volumul în creștere de produse din această categorie, rezoluția ia în considerare și o altă variantă de a renunța la dependența de China: diversificarea surselor externe.
Aceasta se poate realiza printr-o strategie internațională de aprovizionare pe termen lung, care include:
- sprijinirea investițiilor care implică parteneri europeni și globali
- consolidarea parteneriatelor și a acordurilor comerciale existente și crearea de noi acorduri strategice sau de întreprinderi comune ale UE cu țări bogate în resurse și cu alte țări furnizoare care împărtășesc aceeași viziune
Printre aceste state amintite în rezoluția PE privind Strategia materiilor prime critice se numără Canada, Australia și Chile.
În afara acestor țări, eurodeputații consideră necesară o cooperare mai strânsă cu principalii furnizori internaționali din Balcanii de Vest, Europa de Est, Africa etc, și cer Comisiei să apeleze la forurile internaționale pentru a limita restricțiile instituite de unele state la exportul CRM-urilor.
(Citiți și: ”Interviu Guntram Wolff, directorul Bruegel: Europa are capacitate, dar îi lipsesc spiritul antreprenorial și universitățile de top”)
Biroul European de Mediu, cea mai mare coaliţie de organizaţii de mediu din Europa, acuză că această abordare este de tip neo-colonial, urmărind în primul rând asigurarea accesului pentru investitorii europeni și să prevină restricțiile la export și procesarea în țara în care sunt extrase materiile prime.
„Parteneriat strategic” cu Ucraina
Vicepreședintele CE Maroš Šefčovič și prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, au semnat în iulie un memorandum ce stă la baza parteneriatului strategic privind materiile prime, prin care Ucraina a devenit parte a lanțului european al materiilor prime critice și a Alianței europene a bateriilor.
„Sunt 30 de materii prime critice, iar 21 dintre acestea se află în Ucraina, care extrage, de asemenea, 117 din 120 de minerale utilizate la nivel global (…) Vorbim despre litiu, cobalt, mangan, pământuri rare – toate sunt în Ucraina”, a declarat în acel moment vicepreședintele Šefčovič, citat de Euractiv.
În cadrul acestui parteneriat, UE va ajuta Ucraina să elaboreze un cadru legal privind mineritul corespunzător normelor europene și, de asemenea, să realizeze o strategie de reducere a emisiilor de carbon și a unei foi de parcurs pentru decarbonizarea mineritului, a extracției și a prelucrării materiilor prime.
În condițiile în care Kievul pierde, odată cu operaționalizarea gazoductului Nord Stream 2, veniturile realizate din tranzitul gazelor naturale rusești, exploatarea materiilor prime critice de care are nevoie UE ar putea reprezenta o sursă de venituri importantă.
Serbia: „Stop investitorilor, salvaţi natura!”
Mii de sârbi au blocat sâmbătă, 4 decembrie, şosele, autostrăzi şi artere urbane, într-un nou protest la adresa guvernului şi a proiectului companiei anglo-australiene Rio Tinto de exploatare a unei mine de litiu.
Numeroşi manifestanţi s-au adunat pe principalul pod al capitalei Belgrad, scandând „Rio Tinto, pleacă de pe râul Drina!” şi purtând lozinci cu mesaje precum „Stop investitorilor, salvaţi natura!” sau „Pentru pământ, apă şi aer”, a relatat AFP, preluată de Agerpres.
Demonstranții acuză guvernanții că au modificat legea referendumului şi pe cea a exproprierii, în beneficiul investitorului.
Compania Rio Tinto a anunțat că dorește să investească 2,4 miliarde de dolari în acest proiect de exploatare a zăcământului din regiunea Loznica.
Conform planului prezentat de companie, exploatarea litiului ar putea aduce Serbiei un profit anual direct de 627 milioane de dolari şi va genera 885 milioane de dolari în sectoarele conexe.
Urmărește-ne pe Google News
