sâmbătă

23 martie, 2024

24 iunie, 2020

(Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Dar acest semnal vine și într-un context de oportunitate unică oferită de recesiunea economică cauzată de pandemia COVID-19: reconstrucția! – scrie anașlistul Iancu Guda, președintele AAFB din România, în numărul 94 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.)

*

România SRL are nevoie de o strategie pentru următorul deceniu, construită de oameni noi, cu o gândire diferită față de cea de până acum. Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive să treacă peste ciclul electoral și generația actuală.

100.000: nucleul pe care se poate construi viitorul


Misiunea e foarte clară: salvarea cât mai multor companii și locuri de muncă. Dar nu toate companiile trebuie și pot fi salvate. Aproximativ un sfert din afacerile active în România nu fiscalizează în întregime activitatea desfășurată, o treime sunt supraîndatorate și aproape 15% sunt companii zombi (nu au desfășurat activitate în ultimii trei ani).
Sprijinirea acestor companii prin diferite măsuri finanțate de la  bugetul public reprezintă bani irosiți, risipă inacceptabilă în condițiile resurselor limitate.

Există, însă, un nucleu de aproximativ 100.000 de companii (20% din firmele active în România) care merită și trebuie să fie salvate, deoarece reprezintă piața de temelie a relansării și reconstrucției economiei românești.

Analiza situațiilor financiare ale companiilor active în România pentru anul 2018 reflectă următoarele rezultate, afișate „în cascadă”:

  • din totalul celor 633.212 companii care au depus declarațiile financiare, doar 67% înregistrează venituri (cifra de afaceri > zero), dintre care…
  • 55% (respectiv 235.754) înregistrează un grad de îndatorare (calculat prin raportarea tuturor datoriilor la nivelul activelor) mai mic decât 80%. Dintre aceste companii …
  • 82% înregistrează un profit operațional pozitiv. Astfel, profitabilitatea pozitivă obținută din activitatea de bază creează premisele accesului la finanțare. Dintre aceste companii
  • doar jumătate înregistrează un raport dintre nivelul actual al datoriilor și cel al profitului operațional monetar (EBIT + amortizare = EBITDA) mai mic decât 3, ceea ce permite accesul la finanțare bancară.

(…………………………………………………………)

Astfel, vorbim de maximum 100.000 de companii pentru care, cel puțin teoretic, există premisele realiste pentru o situație financiară solidă, pe baza căreia se poate construi o dezvoltare competitivă pe termen lung.

10 politici publice de salvare și stabilizare

Pot fi sintetizate 10 direcții ale politicilor publice din următorul deceniu, pilonii esențiali pentru reconstrucția României după cutremurul sanitar și economic cauzat de pandemia COVID-19.

Cu o observație esențială: reforma economiei trebuie să meargă în paralel cu reforma statului – a administrației. Cele două se întrepătrund și se determină una pe cealaltă.

1, Reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor publice. Obiectiv: ponderea veniturilor publice în PIB să crească la 38% până în 2025.

Cum?

  • Digitalizarea administrației fiscale, conectarea caselor de marcat cu serverele ANAF și emiterea tuturor facturilor dintr-un software administrat de ANAF;
  • Automatizarea rapoartelor de alertare a tranzacțiilor dubioase;
  • Îmbunătățirea cooperării cu sectorul bancar și poliția de frontieră;
  • Extinderea confiscării bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată;
  • Înăsprirea legislației în materie penală: creșterea pedepselor pentru emiterea și folosirea de facturi false.

2, Reforme structurale în aparatul public. Obiectiv: contracția personalului angajat cu aproximativ 25% până în 2025.

Cum?

  • Reducerea aparatului public supradimensionat prin digitalizarea graduală și migrarea către online a administrației publice;
  • Introducerea schemelor de salarizare în funcție de criterii de performanță și simplificarea legislației privind disponibilizarea angajaților cu abateri constante față de obiectivele specifice;
  • Eliminarea fenomenului nepotismelor.

3, Responsabilitate fiscală prin politici anticiclice și predictibilitate. Obiectiv: asumarea unor obiective de excedent fiscal în perioada de expansiune (1%-2%), precum și a unor deficite maxime admise în perioada de recesiune (3%-5%).

Cum?

  • Stabilirea unor plafoane procentuale din PIB în ceea ce privește cheltuielile sociale (salariile în sectorul public sau cele de asistență socială);
  • Modificarea salariilor din sectorul public și a pensiilor trebuie realizată în baza unui mecanism de indexare care să reflecte capacitatea economiei de a susține aceste cheltuieli suplimentare (includerea unor variabile precum: inflația anuală, dinamică PIB real, creșterea salariului mediu din sectorul privat, dinamica unor indicatori de structură demografică privind natalitatea sau emigrarea).

4, Reglaje în legislația fiscală. Obiectiv: finalitatea unei legislații fiscale eficiente ar trebui să fie reducerea economiei subterane raportate la PIB, care să tindă către media UE pe un orizont de 5 sau maximum 10 ani.

Cum?

  • Eliminarea tratamentelor preferențiale privind – scutiri de impozit pe venit sau praguri excepționale de contribuții aplicate în anumite sectoare;
  • Reducerea pragului pentru opțiunea impozitului pe venit în cazul companiilor, de la nivelul actual de 1 milion de EUR (sub care se încadrează 95% din firmele active în România) la maximum 1 milion de RON (plafon sub care activează aproape jumătate din mediul de afaceri);
  • Reducerea dezechilibrului dintre taxarea muncii și cea a capitalului, prin: extinderea aplicării cotelor de contribuții sociale pentru toate categoriile de venit și plafonarea lor la 3 salarii medii pe economie; majorarea impozitului pe dividend la 16% ori diferențierea acestuia în funcție de maturitatea companiei.

(…………………………………………………….)

8, Întinerirea și creșterea populației active. Obiectiv: creșterea natalității până în anul 2025 la cel puțin 250.000 de copii nou-născuți anual (astfel încât să depășească numărul persoanelor decedate), pentru ca apoi trendul să continue până la cel puțin 300.000 până în anul 2030. În paralel, gradul de ocupare a persoanelor care pot fi active ar trebui să crească de la nivelul actual de 65% până la media din UE de 75%, obiectiv realizabil într-un orizont de 5 până la maximum 10 ani.

Cum?

  • Stimularea natalității prin reducerea impozitului pe venit aplicat părinților (bonificații oferite corelate cu numărul de nou-născuți;
  • Condiții preferențiale (deductibilitate contribuții, scutiri impozit câștig) pentru fondurile de investiții cu acumulare lunară pentru viitorul copiilor;
  • Stimularea către muncă a populației inactive: criterii suplimentare de eligibilitate pentru primirea ajutoarelor sociale, reducerea ajutoarelor oferite proporțional cu timpul acordării acestora sau prestarea unor servicii pentru folosul comunității.

(…………………………………………………….)

10, Dezvoltarea pieței de capital și încurajarea antreprenoriatului. Obiectiv: indicatori specifici pieței de capital precum numărul de companii listate la bursă, capitalizarea bursieră sau numărul de persoane fizice care investesc activ la bursă.
În ceea ce privește dezvoltarea mediului de afaceri, indicatorii specifici pot face referire la numărul de companii nou-înființate și dezvoltarea lor, reducerea polarizării veniturilor și dezvoltarea păturii de mijloc, creșterea locurilor de muncă nou-create.

Cum?

  • Măsuri cu efecte pozitive directe: listarea unor companii de stat pentru creșterea lichidității, precum și dezvoltarea sistemelor de pensii administrate privat care stabilizează piața bursieră prin investițiile pe termen lung;
  • Măsuri cu efecte pozitive indirecte: politică fiscală anticiclică, reforma în educație, întinerirea structurii demografice a populației și creșterea investițiilor publice în direcții strategice (infrastructură, sănătate, sport, educație), ajustările propuse în legislația fiscală, reducerea economiei subterane prin digitalizarea administrației fiscale.

(………………………………………………)

***
Analiza integrală poate fi citită în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Toate măsurile enunțate de dvs sunt de bun simț – adică exact ceea ce lipsește politicianului român.
    Atâta vreme cât USL(PSD+PNL) este majoritară în parlament, rare măsurile de bun simț, și doar când nu pot fi evitate. Paleativele, cârpelile legislative, legile cu daddycație sunt cele adoptate în parlament.

  2. Cam toate măsurile enunțate sunt în favoarea unui stat atotputernic, nu în favoarea unei societăți sănătoase. În experiența istorică europeană, acel stat atotputernic era statul fascist. Chiar dacă și statul lui Ceaușescu avea uele elemente similare.

    Motiv de reflecție: măsurile enunțate sunt în general aplicate în Turcia lui Erdogan.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Toate măsurile enunțate de dvs sunt de bun simț – adică exact ceea ce lipsește politicianului român.
    Atâta vreme cât USL(PSD+PNL) este majoritară în parlament, rare măsurile de bun simț, și doar când nu pot fi evitate. Paleativele, cârpelile legislative, legile cu daddycație sunt cele adoptate în parlament.

  2. Cam toate măsurile enunțate sunt în favoarea unui stat atotputernic, nu în favoarea unei societăți sănătoase. În experiența istorică europeană, acel stat atotputernic era statul fascist. Chiar dacă și statul lui Ceaușescu avea uele elemente similare.

    Motiv de reflecție: măsurile enunțate sunt în general aplicate în Turcia lui Erdogan.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: