fbpx

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

Cum ieșim din lumea a doua: România SRL și cele 100.000 de puncte de lucru ale sale

de Iancu Guda , 24.6.2020

(Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Dar acest semnal vine și într-un context de oportunitate unică oferită de recesiunea economică cauzată de pandemia COVID-19: reconstrucția! – scrie anașlistul Iancu Guda, președintele AAFB din România, în numărul 94 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.)

*

România SRL are nevoie de o strategie pentru următorul deceniu, construită de oameni noi, cu o gândire diferită față de cea de până acum. Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive să treacă peste ciclul electoral și generația actuală.

100.000: nucleul pe care se poate construi viitorul

Misiunea e foarte clară: salvarea cât mai multor companii și locuri de muncă. Dar nu toate companiile trebuie și pot fi salvate. Aproximativ un sfert din afacerile active în România nu fiscalizează în întregime activitatea desfășurată, o treime sunt supraîndatorate și aproape 15% sunt companii zombi (nu au desfășurat activitate în ultimii trei ani).
Sprijinirea acestor companii prin diferite măsuri finanțate de la  bugetul public reprezintă bani irosiți, risipă inacceptabilă în condițiile resurselor limitate.

Există, însă, un nucleu de aproximativ 100.000 de companii (20% din firmele active în România) care merită și trebuie să fie salvate, deoarece reprezintă piața de temelie a relansării și reconstrucției economiei românești.

Analiza situațiilor financiare ale companiilor active în România pentru anul 2018 reflectă următoarele rezultate, afișate „în cascadă”:

  • din totalul celor 633.212 companii care au depus declarațiile financiare, doar 67% înregistrează venituri (cifra de afaceri > zero), dintre care…
  • 55% (respectiv 235.754) înregistrează un grad de îndatorare (calculat prin raportarea tuturor datoriilor la nivelul activelor) mai mic decât 80%. Dintre aceste companii …
  • 82% înregistrează un profit operațional pozitiv. Astfel, profitabilitatea pozitivă obținută din activitatea de bază creează premisele accesului la finanțare. Dintre aceste companii
  • doar jumătate înregistrează un raport dintre nivelul actual al datoriilor și cel al profitului operațional monetar (EBIT + amortizare = EBITDA) mai mic decât 3, ceea ce permite accesul la finanțare bancară.

(…………………………………………………………)

Astfel, vorbim de maximum 100.000 de companii pentru care, cel puțin teoretic, există premisele realiste pentru o situație financiară solidă, pe baza căreia se poate construi o dezvoltare competitivă pe termen lung.

10 politici publice de salvare și stabilizare

Pot fi sintetizate 10 direcții ale politicilor publice din următorul deceniu, pilonii esențiali pentru reconstrucția României după cutremurul sanitar și economic cauzat de pandemia COVID-19.

Cu o observație esențială: reforma economiei trebuie să meargă în paralel cu reforma statului – a administrației. Cele două se întrepătrund și se determină una pe cealaltă.

1, Reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor publice. Obiectiv: ponderea veniturilor publice în PIB să crească la 38% până în 2025.

Cum?

  • Digitalizarea administrației fiscale, conectarea caselor de marcat cu serverele ANAF și emiterea tuturor facturilor dintr-un software administrat de ANAF;
  • Automatizarea rapoartelor de alertare a tranzacțiilor dubioase;
  • Îmbunătățirea cooperării cu sectorul bancar și poliția de frontieră;
  • Extinderea confiscării bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată;
  • Înăsprirea legislației în materie penală: creșterea pedepselor pentru emiterea și folosirea de facturi false.

2, Reforme structurale în aparatul public. Obiectiv: contracția personalului angajat cu aproximativ 25% până în 2025.

Cum?

  • Reducerea aparatului public supradimensionat prin digitalizarea graduală și migrarea către online a administrației publice;
  • Introducerea schemelor de salarizare în funcție de criterii de performanță și simplificarea legislației privind disponibilizarea angajaților cu abateri constante față de obiectivele specifice;
  • Eliminarea fenomenului nepotismelor.

3, Responsabilitate fiscală prin politici anticiclice și predictibilitate. Obiectiv: asumarea unor obiective de excedent fiscal în perioada de expansiune (1%-2%), precum și a unor deficite maxime admise în perioada de recesiune (3%-5%).

Cum?

  • Stabilirea unor plafoane procentuale din PIB în ceea ce privește cheltuielile sociale (salariile în sectorul public sau cele de asistență socială);
  • Modificarea salariilor din sectorul public și a pensiilor trebuie realizată în baza unui mecanism de indexare care să reflecte capacitatea economiei de a susține aceste cheltuieli suplimentare (includerea unor variabile precum: inflația anuală, dinamică PIB real, creșterea salariului mediu din sectorul privat, dinamica unor indicatori de structură demografică privind natalitatea sau emigrarea).

4, Reglaje în legislația fiscală. Obiectiv: finalitatea unei legislații fiscale eficiente ar trebui să fie reducerea economiei subterane raportate la PIB, care să tindă către media UE pe un orizont de 5 sau maximum 10 ani.

Cum?

  • Eliminarea tratamentelor preferențiale privind – scutiri de impozit pe venit sau praguri excepționale de contribuții aplicate în anumite sectoare;
  • Reducerea pragului pentru opțiunea impozitului pe venit în cazul companiilor, de la nivelul actual de 1 milion de EUR (sub care se încadrează 95% din firmele active în România) la maximum 1 milion de RON (plafon sub care activează aproape jumătate din mediul de afaceri);
  • Reducerea dezechilibrului dintre taxarea muncii și cea a capitalului, prin: extinderea aplicării cotelor de contribuții sociale pentru toate categoriile de venit și plafonarea lor la 3 salarii medii pe economie; majorarea impozitului pe dividend la 16% ori diferențierea acestuia în funcție de maturitatea companiei.

(…………………………………………………….)

8, Întinerirea și creșterea populației active. Obiectiv: creșterea natalității până în anul 2025 la cel puțin 250.000 de copii nou-născuți anual (astfel încât să depășească numărul persoanelor decedate), pentru ca apoi trendul să continue până la cel puțin 300.000 până în anul 2030. În paralel, gradul de ocupare a persoanelor care pot fi active ar trebui să crească de la nivelul actual de 65% până la media din UE de 75%, obiectiv realizabil într-un orizont de 5 până la maximum 10 ani.

Cum?

  • Stimularea natalității prin reducerea impozitului pe venit aplicat părinților (bonificații oferite corelate cu numărul de nou-născuți;
  • Condiții preferențiale (deductibilitate contribuții, scutiri impozit câștig) pentru fondurile de investiții cu acumulare lunară pentru viitorul copiilor;
  • Stimularea către muncă a populației inactive: criterii suplimentare de eligibilitate pentru primirea ajutoarelor sociale, reducerea ajutoarelor oferite proporțional cu timpul acordării acestora sau prestarea unor servicii pentru folosul comunității.

(…………………………………………………….)

10, Dezvoltarea pieței de capital și încurajarea antreprenoriatului. Obiectiv: indicatori specifici pieței de capital precum numărul de companii listate la bursă, capitalizarea bursieră sau numărul de persoane fizice care investesc activ la bursă.
În ceea ce privește dezvoltarea mediului de afaceri, indicatorii specifici pot face referire la numărul de companii nou-înființate și dezvoltarea lor, reducerea polarizării veniturilor și dezvoltarea păturii de mijloc, creșterea locurilor de muncă nou-create.

Cum?

  • Măsuri cu efecte pozitive directe: listarea unor companii de stat pentru creșterea lichidității, precum și dezvoltarea sistemelor de pensii administrate privat care stabilizează piața bursieră prin investițiile pe termen lung;
  • Măsuri cu efecte pozitive indirecte: politică fiscală anticiclică, reforma în educație, întinerirea structurii demografice a populației și creșterea investițiilor publice în direcții strategice (infrastructură, sănătate, sport, educație), ajustările propuse în legislația fiscală, reducerea economiei subterane prin digitalizarea administrației fiscale.

(………………………………………………)

***
Analiza integrală poate fi citită în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.6.2020

2 comentarii

  1. Ishnitza Korop
    25.6.2020, 8:08 am

    Toate măsurile enunțate de dvs sunt de bun simț – adică exact ceea ce lipsește politicianului român.
    Atâta vreme cât USL(PSD+PNL) este majoritară în parlament, rare măsurile de bun simț, și doar când nu pot fi evitate. Paleativele, cârpelile legislative, legile cu daddycație sunt cele adoptate în parlament.

  2. Harald
    25.7.2020, 12:05 pm

    Cam toate măsurile enunțate sunt în favoarea unui stat atotputernic, nu în favoarea unei societăți sănătoase. În experiența istorică europeană, acel stat atotputernic era statul fascist. Chiar dacă și statul lui Ceaușescu avea uele elemente similare.

    Motiv de reflecție: măsurile enunțate sunt în general aplicate în Turcia lui Erdogan.

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan Nicolescu: Conducta BRUA riscă să rămână goală, mai devreme de 5 ani este exclus să avem producție semnificativă din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Fostul ministrul al Energiei Răzvan Nicolescu avertizează în legătură cu riscurile ca gazoductul BRUA ”să rămână gol” în condițiile în care ”este exclus” ca România… Mai mult

Europa

Muntenegru și Serbia și-au expulzat reciproc ambasadorii înainte ca guvernul muntenegrean să fie preluat de partide pro-sârbe

Iulian Soare

Muntenegru și Serbia şi-au expulzat sâmbătă reciproc ambasadorii acreditaţi la Belgrad, respectiv Podgorița, într-o escaladare a tensiunilor care există de ceva timp între cele două… Mai mult

Stiri

15 oferte, majoritatea din China și Turcia, pentru construcția lotului 3 Sibiu – Pitești. Contract de peste 1 mld. euro

Razvan Diaconu

Ministerul Transporturilor a anunțat închiderea depunerii de oferte pentru construirea celei mai dificile secțiuni a autostrăzii Sibiu – Pitești: Lotul 3, Cornetu – Tigveni, în… Mai mult

Europa

Test care ar putea detecta 50 de tipuri de cancer în stadiu incipient – Program-pilot de Sănătate în Marea Britanie

Iulian Soare

Serviciul Național de Sănătate britanic (NHS) a anunțat vineri că va efectua un program-pilot pentru un test capabil să detecteze rapid peste 50 de tipuri… Mai mult

Stiri

Vaccinul Pfizer/BioNTech a început să fie adus în Europa, din SUA

Razvan Diaconu

Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Pfizer a început să fie adus din SUA în Europa. Avioanele companiei aeriene United Airlines au început să opereze de vineri… Mai mult

Europa

Incidente violente la Paris după un protest față de un proiect de lege care interzice difuzarea de imagini cu intervenții ale Poliției

Iulian Soare

Incidente violente au izbucnit sâmbătă seara la Paris, unde mii de oameni au ieșit pe străzi să protesteze față de brutalitatea poliției, dar și față… Mai mult

Stiri

Valabilitatea voucherelor de vacanță emise în 2019 și 2020, prelungită până în decembrie 2021

Razvan Diaconu

Valabilitatea voucherelor de vacanţă acordate în 2019 şi în 2020 a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2021. Guvernul a aprobat act normativ… Mai mult