fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

Cum ieșim din lumea a doua: România SRL și cele 100.000 de puncte de lucru ale sale

de Iancu Guda , 24.6.2020

(Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Dar acest semnal vine și într-un context de oportunitate unică oferită de recesiunea economică cauzată de pandemia COVID-19: reconstrucția! – scrie anașlistul Iancu Guda, președintele AAFB din România, în numărul 94 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.)

*

România SRL are nevoie de o strategie pentru următorul deceniu, construită de oameni noi, cu o gândire diferită față de cea de până acum. Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive să treacă peste ciclul electoral și generația actuală.

100.000: nucleul pe care se poate construi viitorul

Misiunea e foarte clară: salvarea cât mai multor companii și locuri de muncă. Dar nu toate companiile trebuie și pot fi salvate. Aproximativ un sfert din afacerile active în România nu fiscalizează în întregime activitatea desfășurată, o treime sunt supraîndatorate și aproape 15% sunt companii zombi (nu au desfășurat activitate în ultimii trei ani).
Sprijinirea acestor companii prin diferite măsuri finanțate de la  bugetul public reprezintă bani irosiți, risipă inacceptabilă în condițiile resurselor limitate.

Există, însă, un nucleu de aproximativ 100.000 de companii (20% din firmele active în România) care merită și trebuie să fie salvate, deoarece reprezintă piața de temelie a relansării și reconstrucției economiei românești.

Analiza situațiilor financiare ale companiilor active în România pentru anul 2018 reflectă următoarele rezultate, afișate „în cascadă”:

  • din totalul celor 633.212 companii care au depus declarațiile financiare, doar 67% înregistrează venituri (cifra de afaceri > zero), dintre care…
  • 55% (respectiv 235.754) înregistrează un grad de îndatorare (calculat prin raportarea tuturor datoriilor la nivelul activelor) mai mic decât 80%. Dintre aceste companii …
  • 82% înregistrează un profit operațional pozitiv. Astfel, profitabilitatea pozitivă obținută din activitatea de bază creează premisele accesului la finanțare. Dintre aceste companii
  • doar jumătate înregistrează un raport dintre nivelul actual al datoriilor și cel al profitului operațional monetar (EBIT + amortizare = EBITDA) mai mic decât 3, ceea ce permite accesul la finanțare bancară.

(…………………………………………………………)

Astfel, vorbim de maximum 100.000 de companii pentru care, cel puțin teoretic, există premisele realiste pentru o situație financiară solidă, pe baza căreia se poate construi o dezvoltare competitivă pe termen lung.

10 politici publice de salvare și stabilizare

Pot fi sintetizate 10 direcții ale politicilor publice din următorul deceniu, pilonii esențiali pentru reconstrucția României după cutremurul sanitar și economic cauzat de pandemia COVID-19.

Cu o observație esențială: reforma economiei trebuie să meargă în paralel cu reforma statului – a administrației. Cele două se întrepătrund și se determină una pe cealaltă.

1, Reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor publice. Obiectiv: ponderea veniturilor publice în PIB să crească la 38% până în 2025.

Cum?

  • Digitalizarea administrației fiscale, conectarea caselor de marcat cu serverele ANAF și emiterea tuturor facturilor dintr-un software administrat de ANAF;
  • Automatizarea rapoartelor de alertare a tranzacțiilor dubioase;
  • Îmbunătățirea cooperării cu sectorul bancar și poliția de frontieră;
  • Extinderea confiscării bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată;
  • Înăsprirea legislației în materie penală: creșterea pedepselor pentru emiterea și folosirea de facturi false.

2, Reforme structurale în aparatul public. Obiectiv: contracția personalului angajat cu aproximativ 25% până în 2025.

Cum?

  • Reducerea aparatului public supradimensionat prin digitalizarea graduală și migrarea către online a administrației publice;
  • Introducerea schemelor de salarizare în funcție de criterii de performanță și simplificarea legislației privind disponibilizarea angajaților cu abateri constante față de obiectivele specifice;
  • Eliminarea fenomenului nepotismelor.

3, Responsabilitate fiscală prin politici anticiclice și predictibilitate. Obiectiv: asumarea unor obiective de excedent fiscal în perioada de expansiune (1%-2%), precum și a unor deficite maxime admise în perioada de recesiune (3%-5%).

Cum?

  • Stabilirea unor plafoane procentuale din PIB în ceea ce privește cheltuielile sociale (salariile în sectorul public sau cele de asistență socială);
  • Modificarea salariilor din sectorul public și a pensiilor trebuie realizată în baza unui mecanism de indexare care să reflecte capacitatea economiei de a susține aceste cheltuieli suplimentare (includerea unor variabile precum: inflația anuală, dinamică PIB real, creșterea salariului mediu din sectorul privat, dinamica unor indicatori de structură demografică privind natalitatea sau emigrarea).

4, Reglaje în legislația fiscală. Obiectiv: finalitatea unei legislații fiscale eficiente ar trebui să fie reducerea economiei subterane raportate la PIB, care să tindă către media UE pe un orizont de 5 sau maximum 10 ani.

Cum?

  • Eliminarea tratamentelor preferențiale privind – scutiri de impozit pe venit sau praguri excepționale de contribuții aplicate în anumite sectoare;
  • Reducerea pragului pentru opțiunea impozitului pe venit în cazul companiilor, de la nivelul actual de 1 milion de EUR (sub care se încadrează 95% din firmele active în România) la maximum 1 milion de RON (plafon sub care activează aproape jumătate din mediul de afaceri);
  • Reducerea dezechilibrului dintre taxarea muncii și cea a capitalului, prin: extinderea aplicării cotelor de contribuții sociale pentru toate categoriile de venit și plafonarea lor la 3 salarii medii pe economie; majorarea impozitului pe dividend la 16% ori diferențierea acestuia în funcție de maturitatea companiei.

(…………………………………………………….)

8, Întinerirea și creșterea populației active. Obiectiv: creșterea natalității până în anul 2025 la cel puțin 250.000 de copii nou-născuți anual (astfel încât să depășească numărul persoanelor decedate), pentru ca apoi trendul să continue până la cel puțin 300.000 până în anul 2030. În paralel, gradul de ocupare a persoanelor care pot fi active ar trebui să crească de la nivelul actual de 65% până la media din UE de 75%, obiectiv realizabil într-un orizont de 5 până la maximum 10 ani.

Cum?

  • Stimularea natalității prin reducerea impozitului pe venit aplicat părinților (bonificații oferite corelate cu numărul de nou-născuți;
  • Condiții preferențiale (deductibilitate contribuții, scutiri impozit câștig) pentru fondurile de investiții cu acumulare lunară pentru viitorul copiilor;
  • Stimularea către muncă a populației inactive: criterii suplimentare de eligibilitate pentru primirea ajutoarelor sociale, reducerea ajutoarelor oferite proporțional cu timpul acordării acestora sau prestarea unor servicii pentru folosul comunității.

(…………………………………………………….)

10, Dezvoltarea pieței de capital și încurajarea antreprenoriatului. Obiectiv: indicatori specifici pieței de capital precum numărul de companii listate la bursă, capitalizarea bursieră sau numărul de persoane fizice care investesc activ la bursă.
În ceea ce privește dezvoltarea mediului de afaceri, indicatorii specifici pot face referire la numărul de companii nou-înființate și dezvoltarea lor, reducerea polarizării veniturilor și dezvoltarea păturii de mijloc, creșterea locurilor de muncă nou-create.

Cum?

  • Măsuri cu efecte pozitive directe: listarea unor companii de stat pentru creșterea lichidității, precum și dezvoltarea sistemelor de pensii administrate privat care stabilizează piața bursieră prin investițiile pe termen lung;
  • Măsuri cu efecte pozitive indirecte: politică fiscală anticiclică, reforma în educație, întinerirea structurii demografice a populației și creșterea investițiilor publice în direcții strategice (infrastructură, sănătate, sport, educație), ajustările propuse în legislația fiscală, reducerea economiei subterane prin digitalizarea administrației fiscale.

(………………………………………………)

***
Analiza integrală poate fi citită în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.6.2020

Un raspuns

  1. Ishnitza Korop
    25.6.2020, 8:08 am

    Toate măsurile enunțate de dvs sunt de bun simț – adică exact ceea ce lipsește politicianului român.
    Atâta vreme cât USL(PSD+PNL) este majoritară în parlament, rare măsurile de bun simț, și doar când nu pot fi evitate. Paleativele, cârpelile legislative, legile cu daddycație sunt cele adoptate în parlament.

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult