Reuniunea de marți a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social s-a încheiat fără o concluzie privind majorarea salariului minim pe economie în anul 2024, unul dintre subiectele importante de pe agendă. Sindicatele doresc o creștere de la 1 ianuarie, în timp ce patronatele propun 1 octombrie sau, cel mai devreme, 1 iulie.
Premierul, prezent la întâlnire, le-a promis ambelor părți că anul viitor nu vor exista creșteri de taxe, ci se încercă diminuarea impozitării muncii, fără a înainta însă o cifră sau a oferi alte detalii.
De asemenea, în discuție se află și scutirea de impozit pentru salariul minim, ceea ce ar însemna primul pas spre impozitarea progresivă.
Sindicatele se opun creșterii contingentului de lucrători străini
Reprezentanţii sindicatelor au adus în discuție și intenția Guvernului de a crește la 140.000, de la 100.000, cota de lucrători din state terțe aprobată pentru 2024, o extindere căreia i se opun, a declarat vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) Mircea Burlacu.
„În acelaşi timp vedem că se solicită sau se are în vedere o creştere a contingentului de lucrători străini pe teritoriul României.
Nu am acceptat astăzi, deşi nu a fost pe ordinea de zi, o suplimentare a numărului de lucrători străini. Am rămas la aceeaşi cifră de anul trecut, respectiv 100.000. Problema se pune însă că nu poţi să ai în vedere creşterea numărului de lucrători străini în condiţiile în care tu, ca şi măsură compensatorie, nu vrei să creşti salariul minim, în condiţiile în care un lucrător străin costă cu mult mai mult decât salariul minim.(…) Nu ni s-a propus astăzi, am fost întrebaţi dacă considerăm că trebuie crescut contigentul de lucrători străini pe teritoriul României de la 100.000 la 140.000. Răspunsul a fost, pe partea sindicală, categoric, nu”, a declarat Burlacu.
Premierul Marcel Ciolacu: Nu vom împovăra românii și mediul de afaceri
Soluțiile prin care se intenționează rezolvarea problemelor bugetare, a deficitului major, vizează colectarea veniturilor, nu împovărarea mediului de afaceri, a declarat premierul, citat într-un comunicat transmis de Guvern: „Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creştem taxele şi impozitele şi nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români şi mediul de afaceri. Căutăm soluţii să reducem impozitarea muncii şi să continuăm măsurile de creştere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii şi printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătăţirea managementului la ANAF şi Vămi. Facem la nivel guvernamental toate demersurile pentru a începe anul 2024 cu bugetul adoptat, pentru a avea predictibilitatea necesară mediului de afaceri”.
Sindicatele: Nu am făcut nicio propunere concretă, dar 3.750 de lei ar corespunde Directivei europene
La întâlnirea de marţi cu sindicatele şi patronatele au fost discutate şi alte teme de interes precum asigurarea forţei de muncă, implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene, precizează sursa citată.
De asemenea, a fost discutat în primă lectură ordinul ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale privind stabilirea sectoarelor de negociere colectivă şi a fost analizat regulamentul privind colaborarea în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, conform noii legi a Dialogului Social.
„Va fi o nouă întâlnire la începutul lui decembrie pe salariul minim pentru anul 2024 pentru că va avea impact şi asupra bugetului de stat şi va avea impact şi asupra nivelului de trai al lucrătorilor din România. (…) Patronatele au venit cu propunerea să se aplice la 1 iulie sau de la 1 octombrie acest lucru, partea sindicală, evident, a susţinut că ar trebui aplicată de la 1 ianuarie 2024, întrucât nivelul de trai este în scădere continuă”, a declarat Bogdan Hossu, liderul confederației cartel Alfa, la finalul ședinței de Consiliu Tripartit.
În acest moment nu există o propunere a sindicatelor legată de nivelul salariului minim, a mai spus liderul sindical: ” Nu există o propunere efectivă. Noi am spus că în principiul respectării Directivei legate de salariul minim european ar trebui ca salariul minim să ajungă undeva pe la 3.750 lei, ca să respecte proporţia pe care Directiva o prevede în structura respectivă”.
Reamintim că salariul minim este de 3.300 de lei, valoare valabilă de la 1 octombrie.
Patronatele: Mediul de afaceri nu poate suporta o nouă creştere a salariului minim
Poziția patronatelor a fost exprimată anticipat încă de luni, de către președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, care a fost tranșant: mediul de afaceri din România nu mai poate suporta, în acest moment, o nouă creştere a salariului minim pe economie.
„Nu cred că în acest moment cineva din mediul de afaceri mai poate suporta o nouă creştere. Sigur că putem discuta, poate la mijlocul anului viitor. Vedem cum se va desfăşura economia şi activitatea economică în perioada următoare. Încă o dată, însă, întotdeauna am susţinut salarii decente pentru oameni. (…) Ar trebui să ne uităm şi la impozitarea muncii, felul în care este realizată această impozitare, pentru că dacă fac aşa, o socoteală simplă, pentru doi lei plătiţi, de fapt, un leu ajunge la oameni, un leu merge la stat, automat, prin taxe şi impozite. Or, având această impozitare foarte, foarte mare pe forţa de de muncă nu ajută, de fapt, în realitate. Costurile sunt mari pentru salarii şi ajung bani puţini şi la oameni şi toată lumea e nemulţumită. Şi antreprenorul, că plăteşte costurile acelea mari pentru salarii, şi salariatul. Cel care beneficiază, întotdeauna, este statul”, a declarat Florin Jianu, la Zalău, citat de Agerpres.
Trebuie găsit un echilibru, iar mediul de afaceri ar trebui să determine statul să devină mai profesionist, suplu, eficient şi mai orientat spre rezultate, a mai spus președintele CNIPMMR.
(Citește și: Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim urcă la 35% – minimul pe economie crește cu 10%, până la 3.300 de lei brut)
Scutire de impozit pentru salariile minime
Întrebat dacă discuţiile ce urmează în decembrie vor fi purtate în sensul introducerii unui impozit progresiv, Bogdan Hossu a explicat că se are în vedere scutirea de impozit probabil pentru lucrătorii care sunt la nivelul salariului minim pe economie.
„Scutirea de impozit probabil pentru lucrătorii care sunt la nivelul salariului minim pe economie (…) ăsta ar trebui scăzut, adică eliminat progresiv sau reintrodus progresiv, pentru că altfel s-ar încăleca salariile consecutive apropiate de salariul minim pe economie, ceea ce, evident, ar demotiva o multitudine de lucrători. Această reducere de impozitare ar trebui să se aplice la salariul minim pe economie garantat în plată, indiferent că e 3.750, 3.300 sau 4.100″, a declarat Hossu.
Legea salarizării nu s-a discutat nici la ședința de marți
„Pe legea salarizării nu s-a discutat. De-a lungul vremii ce s-a discutat este că termenul de finalizare a proiectului de act normativ pe legea salarizării este martie, aprilie 2024. Conform prevederilor existente în cadrul legislativ nu va putea să fie aplicată decât, cel mai devreme, la 1 ianuarie 2025. Legat de acest lucru, sunt discuţii sectoriale sau pe grupuri de sectoare, legate de aplicarea unor măsuri tranzitorii, vezi cazul învăţământului preuniversitar legat de acordul rezultat în urma grevei de astă vară şi care ar trebui, într-o formă sau alta, să facă obiectul unei finalităţi pentru a fi aplicat de la 1 ianuarie, pentru că este termenul limită în care Guvernul poate să-l aplice ca atare”, a mai declarat preşedintele cartel Alfa.
(Citește și: Record / Cota permiselor de muncă pentru străini crește la 140.000 în 2024; doar 19 permise pentru profesioniști în cercetare și 28 pentru IT&C)
****
