Salariul minim pe economie urmează să crească cu 10%, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut, odată cu intrarea în vigoare a unui proiect de HG pus în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, fără a preciza o posibilă dată. Știm că Executivul și-ar dori ca măsura să se aplice de la 1 octombrie pentru a mai acoperi din gloruile bugetare, prin creșterea veniturilor din CAS și CASS.
Aceasta înseamnă că ponderea angajaților remunerați cu minimul pe economie va urca la aproape 35% din totalul salariaților activi, comparativ cu 28% în prezent.
Proiectul de HG nu conține impactul măsuri la bugetele de sănătate sau pensii.
În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 1,5 milioane de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 28% din numărul total de salariați activi.
De majorarea salariului de bază minim de 3.300 de lei vor beneficia un număr de 1.867.588 salariați, adică 34,8% din salariații activi în acest moment.
Impact asupra cheltuielilor cu forța de muncă
Măsura creșterii salariului minim afectează sectoare cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă, recunoaște Ministerul Muncii.
Pe de altă parte, bugetul va avea de câștigat la două capitole importante cu deficite uriașe – Sănătate și Pensii.
Avantajele:
- Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați(femei, tineri,etc.). Majorarea salariului de baza minim brut pe tara influențează, pe lângă cei 1.867.588 de salariați direct afectați, și mult mai multe drepturi și obligații, cum ar fi: – modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3));
- modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151);
- majorarea plafonului în funcție de care persoanelor fizice ce obtin venituri non-salariale le poate reveni obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcție de nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice pentru veniturile estimate – (Legea 227/2015-art.145 (1) lit. b);art.180);
- majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. (Legea 227/2015 – art.69(3));
- modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98).
Patronatele au insistat ca majorarea să fie făcute din ianuarie
Patronatele au solicita ca majorarea salariului minim trebuie să fie operată de la 1 ianuarie 2024, și nu de la 1 octombrie anul acesta, întrucât ar fi bulversate bugetele pe anul în curs ale firmelor.
Confederația Concordia a atras atenția că predictibilitatea este deja extrem de scăzută din cauza lipsei de transparență cu care au fost tratate modificările fiscale pregătite, iar perspectivele economice pentru 2024 sunt deteriorate.
Organizația a prezentat Guvernului câteva scenarii posibile pentru majorarea salariului minim și impactul lor asupra bugetelor firmelor:
Câștigul salarial mediu net s-a majorat în mai cu 15,7% (an/an), pe fondul evoluțiilor din sectorul privat
În medie, creșterile salariale înregistrate în sectorul privat în ultimele 12 luni acoperă rata inflației (15,7% versus 10,6%, conform datelor INS). Dinamica puterii de cumpărare înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani (4,5% an/an în mai).
Dinamică salarială este explicată de:
- renegocierile salariale, pe fondul deteriorării anticipațiilor inflaționiste
- majorarea salariului minim
- tensionarea graduală a pieței muncii, (iv) sporurile de productivitate, (v) extinderea facilităților fiscale către agricultură și industria alimentară,
- (vi) creșterea voluntară a salariului minim cu 200 lei – creștere scutită de taxe (măsură aplicată începând cu 1 iunie 2022).
Problemele structurale de pe piața muncii
- Povara fiscală pe muncă rămâne ridicată comparativ cu media UE27, în special pentru salariile reduse, ceea ce descurajează participarea formală pe piața muncii;
- În continuare, regimul fiscal prevede un tratament preferențial pentru anumite categorii de salariați;
- Munca informală și nedeclarată rămâne un fenomen larg răspândit, înregistrând 21,7% din total în 2019, conform Comisiei Europene. Acest procent reprezintă cel mai ridicat nivel din Uniune;
- Rata de participare pe piața muncii este în continuare scăzută în condițiile în care o parte semnificativă a populației în vârstă de muncă este inactivă. Totodată, persistă decalaje semnificative în ceea ce privește rata ocupării la nivel regional;
- Numărul de salariați raportat la populația ocupată este mult inferior statelor din regiune;
- Integrarea deficitară a tinerilor pe piața muncii (rata șomajului rămâne una dintre cele mai mari de la nivel UE, alături de o rată ridicată a tinerilor NEETs (25,4 % în cazul femeilor în 2022);
- Ponderea persoanelor ocupate expuse riscului de sărăcie rămâne ridicată ca urmare a muncii sezoniere, programului de muncă part-time, activităților independente (self-employed) și nivelului ridicat de informalitate;
- Productivitatea muncii este relativ scăzută comparativ cu statele din regiune (productivitatea muncii rămâne limitată, în condițiile unei specializări a economiei românești pe servicii și produse puțin complexe și cu o valoare adăugată redusă). Ponderea persoanelor angrenate în agricultura de subzistență, nemecanizată și lipsită de performanță rămâne una semnificativă (aproximativ 22%);
- Persistența discrepanțelor dintre cerințele angajatorilor și competențele candidaților.
****
