Numărul lucrătorilor din state terțe ajunși în România s-a apropiat anul trecut de numărul românilor care au emigrat temporar în aceeași perioadă. Procedurile de aducere a lucrătorilor din afara UE sunt însă foarte greoaie și se întind pe parcursul a șapte – opt luni, în timp ce mediul de afaceri are nevoie urgentă de această forță de muncă ce ar putea acoperi parte din deficitul în creștere pe piața muncii autohtone.
Pe acest fond, AmCham propune o serie de măsuri pentru optimizarea fluxului de muncitori din state terțe.
Potrivit analizei efectuate de PwC pentru AmCham România, deficitul de forță de muncă a fost anul trecut de 145.000 de persoane și ar putea urca în următorii trei ani la aproximativ un sfert de milion de persoane, cel puțin.
(Citește și: „Analiză / Prejudiciu de 4,4 mld. euro creat economiei în 2022 de criza forței de muncă. În 2026 ar putea urca la 9,5 mld.„)
În contextul continuării emigrărilor, această lipsă de personal ar putea fi acoperită prin creșterea cotelor de lucrători din state terțe, o soluție rapidă la care apelează tot mai mult companiile.
Cotele anuale aprobate de guvern au crescut semnificativ după 2020 și este foarte probabil ca în 2024 numărul imigranților să-l depășească pe cel al românilor care pleacă la muncă în vestul Uniunii.
(Citește și: „INS / Premieră: Imigrația a depășit emigrația în 2022. Explicația – refugiații ucraineni. Alte concluzii„)
Pentru o țară ca România, cu milioane de cetățeni în străinătate și spor natural negativ, importul de forță de muncă este un răspuns necesar, a explicat Alex Milcev (foto), președinte al grupului de lucru AmCham dedicat pieței muncii.
Atractivitate scăzută a României pentru forța de muncă străină
„Dacă nu avem lucrătorii noștri, este clar că trebuie să aducem de undeva. Dat fiind că nu suntem în topul clasamentului din punct de vedere al bunăstării și al PIB-ului pe cap de locuitori, nu suntem o destinație foarte atractivă pentru nicio țară din UE și, evident, trebuie să vedem cum putem atrage forță de muncă din alte părți. Zona non-UE, mai ales Asia, este un răspuns. În toate orașele mari vedem, și pe stradă, și pe șantiere, și în HORECA, persoane care nu sunt din România. Aceasta este fața vizibilă a acestui efort ce a început să fie accelerat în ultimii ani”, a mai declarat Alex Milcev.
Întârzieri foarte mari în procesarea cererilor de permise de muncă
Statistica din 2020 și până în 2022 arată că numărul permiselor de muncă pentru lucrători non-UE a crescut de cinci ori, conform analizei prezentate de AmCham.
„Există, însă, o discrepanță însă între numărul de permise aprobate și numărul persoanelor care au venit efectiv în România. Doar în anul 2022 contingentul de lucrători străini a fost atins și chiar depășit. De fapt, explică Alex Milcev, acest lucru s-a întâmplat pe fondul întârzierilor din trecut. Practic, în acest moment există întârzieri foarte, foarte mari la procesarea cererilor. Indiferent că aduci un CEO la o companie din IT sau aduci un muncitor necalificat pe șantier, procedurile durează șapte – opt luni. La viteza la care trebuie să reacționezi în mediul economic modern, este uluitor de ineficient, a adăugat Alex Milcev.
Datele AmCham ce reflectă nevoile reale și întârzierile:
- Deși autoritățile publice au depus eforturi în procesarea numărului mare de cereri, în anul 2023 există deja un stoc de 30.000 de cereri acumulate din 2022, ceea reflectă nevoia de întărire a capacității administrative (resurse umane, digitalizarea procesului).
- În prima jumătate a anului 2023, la Inspectoratul General pentru Imigrări au fost depuse peste 67.000 de cereri de premise, ceea ce confirmă faptul că necesarul de lucrători din afara UE va fi mai mare decât contingentul adoptat de guvern pentru anul curent, respectiv 100.000 de persoane.
În această situație, AmCham consideră necesară crearea unor politici active privind migrația care să cumuleze prognozele/datele oficiale, sistemele de recunoaștere a calificărilor și capacităților, politicile anti-discriminare și atragerea diasporei.
Propunerile AmCham pentru optimizarea fluxului de lucrători din state terțe
- Eliberarea permiselor de muncă: îmbunătățirea procesului actual prin implementarea unor măsuri precum centralizarea cererilor în echipele virtuale naționale, realocarea resurselor pentru a aborda stocurile de cereri neprocesate și planificarea eficientă a resurselor pentru a asigura capacitatea în perioadele aglomerate.
- Continuarea creșterii treptate a contingentului pentru lucrătorii din afara UE.
- Dezvoltarea de proceduri alternative, simplificate și prioritizate pentru forța de muncă cu înaltă calificare (în special, abilități IT&C și cele pentru care sunt penurii accentuate).
- Evaluarea măsurilor de bune practici din țări precum: Germania, Finlanda, Statele Unite și Republica Cehă, care au implementat măsuri eficiente pentru a îmbunătăți fluxurile de lucrători străini. Astfel de politici pot fi adaptate la contextul național.
****
