„Pentru prima dată, fenomenul de imigrare constituie principala cauză a creşterii populaţiei ţării în anul 2022. Astfel, soldul migraţiei internaţionale în anul 2022 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu puţin peste 85.000 persoane”, menționează INS, care a publicat miercuri datele privind populația rezidentă la 1 ianuarie 2023.
Această dublă premieră – număr mai mare de intrări decât de ieșiri în statistica rezidenților și creșterea populației – este o consecință a războiului din Ucraina, care a generat o migrație de aproximativ 10 milioane de persoane, majoritatea femei și copii.
Metodologia INS, valabilă în toată Uniunea, cuprinde și refugiații ucraineni care beneficiau de protecție temporară la 1 ianuarie.
Conform unui document din 17 ianuarie 2023 al Guvernului, în România se aflau 107.000 de cetățeni ucraineni.
Astfel, dacă excludem refugiații din țara vecină aflată în război, numărul imigranților este, în continuare, sub cel al românilor care pleacă în străinătate.
Distanța se micșorează, însă:
- totalul imigranților – 286.556
- imigranți fără ucraineni – 179.556
- totalul emigraților – 201.076
- diferența dintre imigranții fără ucraineni și românii plecați – 21.520, față de 22.219, în 2021
Din cei 286.556 de imigranți, aproape 24% (peste 68.000) de persoane erau minori sau persoane peste 65 de ani, cofnorm datelor INS.
În rândul emigraților, doar 20% fac parte din aceste categorii de vârstă. De asemenea, aproape jumătate din totalul emigranților (95.207), erau persoane cu vârste între 20 și 39 de ani.
Creșterea populației rezidente
Această situație specială a făcut ca România să aibă la 1 ianuarie 2023, o populaţie rezidentă de 19.051.562 persoane, în creştere cu 9.107 persoane faţă de 1 ianuarie 2022.
- La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.931.000 persoane, în scădere cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2022.
- Populaţia feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 9.802.000 persoane, în scădere cu 0,01% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Continuă îmbătrânirea demografică
„Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 122 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 677.000 persoane (3.762.000 faţă de 3.085.000 persoane), în creştere faţă de 617.000 persoane la 1 ianuarie 2022”, mai arată datele INS.
Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 55,5 la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
****
