duminică

28 aprilie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

4 octombrie, 2023

Piața forței de muncă din România a înregistrat anul trecut un deficit de 145.000 de persoane, conform estimării realizate de PwC în cadrul unei analize comandate de AmCham România. Impactul asupra economiei generat de acest deficit a fost de 4,4 miliarde de euro.

În lipsa unor măsuri care să redreseze rapid situația, pierderile ar putea urca, odată cu agravarea crizei de lucrători, la 9,5 miliarde de euro, în 2026, avertizează „Analiza privind piața muncii din România”, realizată de AmCham România.

Deficitul de forţă de muncă este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor, este concluzia studiului.

Creșterea „campioanei” din UE, asigurată de un avans solid al productivității și mai puțin de expansiunea forței de muncă


În urmă cu 13 ani, România se afla pe poziția 16 din clasamentul UE al PIB-ului nominal, în 2018 a urcat pe poziția 15, iar din pandemie a sărit patru locuri, depășind Portugalia, Finlanda și Cehia.

Avansul din 2010 și până în 2022 al PIB-ului nominal a fost de la 125 de miliarde euro, la 286 de miliarde euro.

„O evoluție impresionată”, spune Alex Milcev (foto), președinte al grupului de lucru AmCham dedicat pieței muncii, care atrage atenția că în ultimii ani avansul s-a produs cam cu același număr de oameni.

„România a reușit să crească productivitatea și, astfel, am avut creștere. Deficitul (de personal – n.red.) a fost compensat prin varii măsuri, digitalizare, proceduri de muncă mai eficiente” și alte optimizări, adaugă acesta.


Datele statistice indică un progres important al productivităţii, de la 75% din media UE în 2020, la 81%, în 2021.

Evoluția a făcut ca România să diminueze decalajul de productivitate față de statele importante din regiune, mai arată analiza.

Numărul de salariați a fost relativ constant, în această perioadă, de 6,5 milioane persoane, dintre care 5,1 milioane au reprezentat angajații cu contracte (inclusiv cei din instituțiile de forță), iar 1,4 milioane sunt muncitori la negru (estimarea INS).

Munca nedeclarată, reprezentând un sfert din totalul salariaților cu acte în regulă, „pune presiune asupra colectării veniturilor la bugetul de stat și are un impact negativ asupra ofertei de forță de muncă”, menționează studiul prezentat de AmCham.

Cu cine va mai crește PIB-ul în România?

Statisticile indică, cel puțin din 2015 – 2016, o strânsă legătură directă între avansul economiei și creșterea numărului de salariați.

„Numărul de angajați urmează curba timpului și ne arată că, până la urmă, creșterea economică depinde de numărul de oameni. Vorbim de productivitate, digitalizare și așa mai departe, dar legătura aceasta este strânsă și probabil o să continue. Mesajul este: Nu avem oameni, nu avem creștere economică!”, a declarat miercuri Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România și Partner, Tax & Law Leader EY Romania.

Pentru a asigura în continuare expansiunea economiei, România are, așadar, nevoie de noi și noi lucrători, într-un context în care deficitul creează deja probleme companiilor.

Locurile de muncă vacante se situează, oficial, la 0,9%, una dintre cele mai mici rate din UE. Pe de altă parte, însă, firmele declară necesar de personal neacoperit în urcare.

Este o situație paradoxală ce ilustrează problema uriașă pe care țara noastră o are cu datele pe baza cărora autoritățile ar trebui să elaboreze politicile în domeniu.

Minimum 10% din creșterea PIB nominal – pierdută în 2022 din cauza deficitului de personal

Conform „Analizei privind piața muncii din România”, care a luat în considerare date din surse oficiale și neoficiale, deficitul de pe piața muncii se cifra anul trecut la aproximativ 145.000 de persoane.

Impactul celor 145.000 de lucrători lipsă, la o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro per salariat, se translatează într-o pierdere de aproape 4,4 miliarde de euro la PIB-ul național. Adică, 10% din creșterea PIB ului nominal din 2022.

„Precizez că este estimarea minimă, pentru că lucrăm cu o metodologie ce presupune  o anumită marjă de eroare, dar și o anumită rigiditate. Am văzut mai multe modele după care s-a făcut estimarea și intervalul poate să ajungă la dublu. Empiric, o spune și mediul de afaceri – 145.000 de oameni nu reflectă în niciun caz realitatea, pentru că presiunea este mult mai mare”, explică Alex Milcev.

Deficitul de lucrători, în perspectiva anului 2026: 10% din totalul salariaților și impact de 9,5 miliarde de euro la PIB

Scenariul de lucru al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru 2026 prevede un PIB de 400 de miliarde de euro, realizat cu un plus de circa 440.000 de lucrători, față de 2022, ceea ce înseamnă un ritm anual de creștere a forței de muncă de aproximativ 110.000 persoane.

„Asta spune statul, cu toată statistica lor imperfectă și mult mai optimistă decât realitatea. Probabil o să avem nevoie de mai mulți oameni”, spune Alex Milcev.

Acest plus de forță de muncă din prognozele CNSP este nerealist, ca și estimările anterioare, de altfel.

Analiza precizează că: “În anul 2017, CNSP a prognozat o creștere similară între 2017 și 2021, respectiv 400.000 de persoane suplimentare spre a fi asimilate în rândul numărului mediu de salariați. Cu toate acestea, rezultatele au fost ușor diferite, numai 150.000 de persoane reprezentau angajați suplimentari în anul 2021, față de 2017”, amintește studiul, care completează:

„În perioada 2011 -2021, numărul de salariați a crescut cu o medie anuală de 75.000 de persoane, valori mai mari înregistrându-se în anii 2016, 2017, 2018 și 2019 (componenta ciclică a perioadei de expansiune economică)”.

Studiul AmCham arată, „în varianta extrem de conservatoare, că în 2026 ne vor lipsi 224.000 de persoane. „Ele se adaugă la cifrele oficiale și, așa, putem să ajungem ușor la 500.000 și chiar 600.000 de oameni lipsă în piața muncii. Reamintesc, angajații sunt în acest moment 5,1 milioane. Adică, lipsa de muncă poate să depășească 10%” din totalul existent, a mai declarat Alex Milcev.

Pierderea de PIB aferentă acestui deficit de forță de muncă va fi, în 2026, de 9,5 miliarde de euro, dacă statul nu va lua măsurile necesare pentru a redresa situația. Suma depășește dublul impactul de anul trecut, de 4,4 miliarde euro.

“Mesajul nostru este că măsurile de reducere a deficitului de capital uman vor avea efecte benefice pe multe planuri, nu este vorba doar de a avea mai mulți candidați eligibili pentru un post vacant. Activarea mai multor lucrători în economie crește capaciatea de a produce bunuri și servicii în Romania, pentru consumul intern dar și pentru alte piețe, pentru cele mai multe sectoare va însemna că nu trebuie să mai amâne proiecte și invesții din lipsă de personal, va susține eforturile de asigurare a echilibrului bugetar, prin creșterea ponderii taxelor aferente muncii în bugetul de stat. O forță de muncă bine calificată va crește nivelul de productivitate, va reduce costurile operaționale, va evita acumularea unor blocaje interne sau în relație cu furnizorii, transferate pe  întreglanțul valoric sau întârzieri în livrarea de bunuri și servicii de calitate. Dincolo de presiunea resimțită în prezent, cel mai puternic semnal al analizei noastre se referă la viitor. Dacă unele dintre intervențiile pe termen scurt vor atenua cel puțin parțial tensiunea din piața muncii,  fără măsuri sistemice, fără mari investiții care să reducă decalajul României față de media europeană în tot ceea de determină calitatea vieții și a serviciilor publice, fără o integrare serioasă și de impact a conceptului de life long learning, va fi imposibil de asigurat un capital uman de calitate și competențele necesare unei economii și societăți care sunt într-un proces de transformare accelerată”, a declarat Alex Milcev.

*

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a fost înființată în anul 1993, și anul acesta aniversează 30 de ani de prezență și activitate în Romania.

Cei 540 de membri AmCham activează în 32 sectoare economice, asigură împreună peste 250.000 de locuri de muncă și au investit peste 20 miliarde de euro în România.

****

(Citiți și: ”Criza forței de muncă: Un sfert din posturile vacante sunt în industria prelucrătoare. Lipsă mare de specialiști”)

***

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: