vineri

14 iunie, 2024

12 octombrie, 2023

Autoritățile din România trebuie să elaboreze politici de integrare în piața muncii a unui număr cât mai mare de persoane din segmentul foarte extins de populație inactivă, pentru a atenua criza de personal ce se agravează de la an la an, recomandă AmCham.

„Mult timp, disponibilitatea și calitatea forței de muncă a fost un avantaj major al României pentru atragerea de investiții, însă acesta s-a erodat în ultimii ani”, a explicat Elisabeta Moraru, Country Director Google Bulgaria, Hungary, Moldova & România, la prezentarea „Analizei privind piața muncii din România”, un studiu realizat de PwC pentru AmCham.

Acest avantaj se estompează însă și riscă să devină factor de frânare a dezvoltării economiei românești.


Tensiunea din piața muncii este unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale pe care membrii AmCham România le semnalează în mod recurent prin sondajul privind calitatea climatului investițional (AmCham Barometer) și această problemă trebuie redresată pentru a nu rata oportunitățile investiționale fără precedent existente, a explicat Elisabeta Moraru, vicepreședintele Camerei de Comerț Româno-Americane.

(Citește și: Analiză / Prejudiciu de 4,4 mld. euro creat economiei în 2022 de criza forței de muncă. În 2026 ar putea urca la 9,5 mld.„)

Creșterea atractivității țării pentru românii emigrați

În ultimul deceniu, România a pierdut cel puțin un milion de locuitori, prin emigrare și scăderea natalității, iar prognozele arată că un alt milion va dispărea, din cauza acelorași fenomene, până în 2030, conform datelor prezentate de AmCham.

Cu cel puțin trei milioane de români aflați în străinătate, care înseamnă pierdere de PIB pentru țara noastră și câștig pentru statele de destinație, România dispune de un bazin de forță de muncă potențială uriaș peste graniță.

Pentru a readuce în țară această resursă umană imensă și extrem de valoroasă aflată în străinătate este nevoie de creștere a nivelului de trai și progrese pe mai multe paliere ale societății, în special în sistemul de sănătate și în educație. Îmbunătățiri ce nu vor fi realizate într-un interval de timp scurt, astfel încât România să se afle curând în situația Poloniei, unde un procent important de emigranți a revenit în ultimii ani.

Pe locul 2 în UE la ponderea populației inactive


Una dintre soluțiile ce pot fi aplicate pe termen mediu și lung este activarea populației de vârstă activă care nu se află în acest moment pe piața muncii sau care nu a fost niciodată angajată.

România se află pe locul 2 în UE, după Italia, ca pondere a populației inactive, numărul cunoscând un salt uriaș în perioada pandemiei de Covid-19, când s-a înregistrat o creștere cu 400.000 de persoane.

În condițiile în care deficitul estimat de PwC pentru analiza AmCham a fost de 145.000 de persoane, anul trecut.

Activarea acestui bazin foarte valoros de resurse, au explicat reprezentanții AmCham în conferința de presă referitoare la deficitul de personal și posibilele soluții, trebuie să țină cont de structura și specificul acestei categorii ce reprezintă forță de muncă potențială.

Cine sunt inactivii în vârstă de muncă

Conform studiului prezentat de AmCham, femeile au pondere de 62% în totalul populației inactive, iar acest lucru nu se explică doar prin muncile casnice.

De asemenea, aproximativ jumătate din populația inactivă din România este absolventă de liceu
(30,6%) și de studii medii profesionale (17,4%).

Mai mult de doi din 10 români cu vârste între 15 – 24 de ani, adică peste 20% din această categorie foarte căutată, a inactivilor, sunt șomeri. Șomeri tineri.

Măsuri posibile

Demersul AmCham a identificat problemele structurale ale pieței muncii din România și un set de măsuri corespunzătoare de reducere a deficitului de capital uman, pe termen scurt, mediu și lung, cu măsuri recomandate decidenților responsabili și sectorului privat pentru care asigurarea necesarului de forță de muncă, atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă.

Activarea resurselor inactive

Una dintre liniile de acțiune pe termen mediu și lung identificate la nivelul UE, a spus Anca Grigorescu (foto), copreședinte al Grupului de lucru pentru Piața Muncii din cadrul AmCham România, este „activarea resurselor neutilizate prin eliminarea barierelor existente pe piața forței de muncă, în mod special cu privire la anumite grupuri”.

În cazul șomerilor pe termen lung și al persoanele inactive, inclusiv pentru cei care nu au făcut niciodată parte din piața muncii, „se pot aplica măsuri legate de servicii de îngrijire pentru copii și persoane în vârstă, astfel încât părinții și îngrijitorii să poată reveni în activitate sau să intre în activitate, în cazul celor care nu au fost niciodată angajați”, a explicat Anca Grigorescu.

Concret, în cazul României, ținând cont de specificul inactivilor, se pot aplica măsuri precum:

  • Creșterea ocupării forței de muncă în rândul populației inactive, în special a femeilor, prin sprijinul pentru îngrijirea copiilor.
  • Formarea profesională pentru șomeri pe termen lung: programe specifice care se concentrează pe competențe solicitate de companii pentru a îmbunătăți eligibilitatea pentru angajare.
  • Sprijin pentru antreprenoriat.

Prelungirea duratei de viață active

  • Implementarea unei scheme flexibile de pensionare accesa rea unei părți din pensie în timp ce este prelungită activitatea de muncă.
  • Stimularea angajatorilor pentru a oferi oportunități de perfecționare pentru lucrătorii cu vârsta de 50 de ani și peste.

Utilizarea sporită a forței de muncă disponibile

În această categorie, Anca Grigorescu a enumerat următoarele măsuri posibile, așa cum au fost ele identificate la nivel UE:

  • Îmbunătățirea legăturii dintre cerere și ofertă (de exemplu, nevoia prognozată de competențe și programele de formare, implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea curriculum-ului educațional, actualizarea regulată a acestuia)
  • Abordarea lacunelor dintre abilități și competențe (de exemplu, experiență de muncă, formare de lungă/scurtă durată, recunoaștere aptitudinilor).
  • Îmbunătățirea serviciilor de potrivire/mediere a locurilor de muncă, inclusiv prin parteneriate cu
    serviciile de ocupare a forței de muncă.
  • Pregătirea angajaților pentru schimbările la nivelul pieței muncii, prin evaluarea continuă a nevoilor și învățarea și perfecționarea pe tot parcursul vieții.

****

(Citiți și: ”Economia europeană – disperată după forță de muncă. O analiză de ansamblu și specificul României”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. 1.Nu exista populatie ,,inactiva” in cimpul muncii, ci locuri de munca cu salarii minime pe economie care nu intereseaza, deoarece acopera cheltuielile cu transportul si pachetul de mincare de prinz, si eventual plata facturilor la utilitati.In rest din salariile minime pentru 1,5 milioane de salariati la privat nu ramine nimic pentru cresterea si educatia copiilor, iar despre a cumpara o locuinta nici nu poate fi vorba!AM CHAM ca orice alte asociatii antreprenoriale vorbeste despre ,,activari” si alte cilimituri verbale, fara sa inteleaga sau recunoasca, nevoia de locuri de munca indutriale ca la Dacia, cu salarii incepind cu 1000 de Euro pe luna!
    Masurile ,,posibile” propuse sint generale si ..teoretice”, cita vreme nu indica constructia si implementarea unui proiect de tara cu obiectivul REINDUSTRIALIZARII, care sa asigure ,,tranzitia” catre marea industrie si salariile din tarile dezvoltate!
    2.AM CHAM si in genere asociatiile patronale-antreprenoriale ar trebui sa dispuna de nuclee de cercetare economica, capabile sa identifice si propuna solutii economice si sociale concrete, operationale, iar nu doar indicatii teoretice, care umplu paginile publicatiilor economice cu vorbarie teoretica, de trei decenii.

  2. Toți se plâng ca nu e forță de muncă și nu vin sa muncească ca prostii pe salar minim,dar cei care fac astfel de reportaje tot pe salr minim sunt???

  3. Anul trecut ati sabotat joburile part time, la care mergeau mai ales femeile care au si familie in grija. Atata timp cat sunt locuri insuficiente in gradinite de stat iar una privata te costa cat un salariu intreg, optiunea e clara pentru cei care nu au bunici sau alt backup in familie.
    In grupa pregatitoare un copil are program pana la 11:30 de luni pana joi si pana la 10:30 vinerea. Cati oameni isi permit un after school de 1500-2000 lei?

  4. Mai este un fenomen neatins in analiza.
    Am observat in mai tot mediul rural si urbanul mic.
    Exista o formă de ajutor social pe care Primarii il directioneaza catre unele persoane care nu muncesc.
    Nu stiu cat e acea indemnizație dar nu toate aceste persoane sunt asistați sociali.
    Unele nu vor sa muncească dar primesc ajutor social.
    Greu de crezut ca aceasta parte din populatia inactiva va putea fi atrasa in câmpul muncii.
    Sau alta cale nu e decat sa muncească.
    Consider ca la nivelul celor cca 3000 de comune si orasele mici rezulta o forta de munca similara cu efectivele Armatei Române.
    Daca nu se modifica criteriile de selectare a persoanelor ce au nevoie de ajutor social va ramane in veci la populație inactivă.
    La mâna Primarului pe care-l votează!😲
    Si in aceste comune se mai perpetueaza i situațe:
    Consilierul local.
    Sunt 44200 de consilieri locali in Ro care primesc lunar 20% din salariul Primarului.
    Nu toți la țară muncesc iar jumatate din ei sunt la populația inactiva.
    Si acesti oameni nu vor munci in veci.
    Stau in banii ăia pe care-i da Primăria pentru o ședintă.
    Doar modificarea unui articol din Legea Electorala prin care sa se schimbe norma de reprezetativitate ar putea face sa ramână în Ro 10.000 de consilieri locali.
    Din 44.200 cat sunt azi!
    Asadar doar doua modificari legislative ar impinge in campul muncii cel putin 50.000 de oameni.
    Luând acestora sursa de bani nemeritata cu care se sifoneaza bugetul, in mod natural vor intra in activitate.
    Nu se vor mai complace de stat degeaba fară bani!
    Iar armata ăia de consilieri locali ce plusvaloare aduce României?
    😲

  5. Nimeni nu doreste sa munceasca doar de dragul de a avea loc de munca. Fiecare doreste sa aiba satisfactii si eventual sa-si asigure batranetea. Satisfactii: o casa, o masina, copil, vacanta macar odata pe an, doctor, o haina buna, un pantof bun din piele, o mancare sanatoasa, un ban deoparte in caz de ceva… v-ati uitat pe strada cati sunt amarat imbracati? Pentru ca nu-si permit. La ce-mi foloseste sa-mi rup spatele muncind doar de dragul de a avea loc de munca, fara nici o satisfactie, fara nici o implinire? Jigodiile astea care fac „programe”, „strategii”, „pronosticuri”, ce stare sociala au? Unde locuiesc, ce masini au si cat cheltuie pe luna?

  6. Aveam ceva mai mari pretentii de la CursDeGuvernare decat sa „pritoceasca” acest ppt fara nicio valoare academica, compilat de PwC pt AmCham ca aceasta din urma sa relanseze tema despre pierderile cauzate „Romaniei” (cui, mai precis) de comozii astia de romani care prefera ajutoare sociale. PREMISA CORECTA este ca economia exista pentru a indeplini niste necesitati ale populatiei – si nu invers. Si acuma, mai tehnic: PwC estimeaza deficitul de personal inmultind pozitiile raportate drept neocupate in companii cu un factor (vreo sapte, daca nu ma insel) scos din palarie. si apoi extrapoleaza de parca economia romaniei va bubui in anii urmatori. . Daca da pe dinafara capitalul (desi nu asta e problema), eu am invatat la scoala ca normal e ca firmele astea sa se extind in tarile unde e nevoie de ele (exces de forta de munca) – india, pakista, bangladesh, sri lanka, somalia, etc ? dar nu – fix aici trebuie din niste considerente ce tin evident de profitabilitate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. 1.Nu exista populatie ,,inactiva” in cimpul muncii, ci locuri de munca cu salarii minime pe economie care nu intereseaza, deoarece acopera cheltuielile cu transportul si pachetul de mincare de prinz, si eventual plata facturilor la utilitati.In rest din salariile minime pentru 1,5 milioane de salariati la privat nu ramine nimic pentru cresterea si educatia copiilor, iar despre a cumpara o locuinta nici nu poate fi vorba!AM CHAM ca orice alte asociatii antreprenoriale vorbeste despre ,,activari” si alte cilimituri verbale, fara sa inteleaga sau recunoasca, nevoia de locuri de munca indutriale ca la Dacia, cu salarii incepind cu 1000 de Euro pe luna!
    Masurile ,,posibile” propuse sint generale si ..teoretice”, cita vreme nu indica constructia si implementarea unui proiect de tara cu obiectivul REINDUSTRIALIZARII, care sa asigure ,,tranzitia” catre marea industrie si salariile din tarile dezvoltate!
    2.AM CHAM si in genere asociatiile patronale-antreprenoriale ar trebui sa dispuna de nuclee de cercetare economica, capabile sa identifice si propuna solutii economice si sociale concrete, operationale, iar nu doar indicatii teoretice, care umplu paginile publicatiilor economice cu vorbarie teoretica, de trei decenii.

  2. Toți se plâng ca nu e forță de muncă și nu vin sa muncească ca prostii pe salar minim,dar cei care fac astfel de reportaje tot pe salr minim sunt???

  3. Anul trecut ati sabotat joburile part time, la care mergeau mai ales femeile care au si familie in grija. Atata timp cat sunt locuri insuficiente in gradinite de stat iar una privata te costa cat un salariu intreg, optiunea e clara pentru cei care nu au bunici sau alt backup in familie.
    In grupa pregatitoare un copil are program pana la 11:30 de luni pana joi si pana la 10:30 vinerea. Cati oameni isi permit un after school de 1500-2000 lei?

  4. Mai este un fenomen neatins in analiza.
    Am observat in mai tot mediul rural si urbanul mic.
    Exista o formă de ajutor social pe care Primarii il directioneaza catre unele persoane care nu muncesc.
    Nu stiu cat e acea indemnizație dar nu toate aceste persoane sunt asistați sociali.
    Unele nu vor sa muncească dar primesc ajutor social.
    Greu de crezut ca aceasta parte din populatia inactiva va putea fi atrasa in câmpul muncii.
    Sau alta cale nu e decat sa muncească.
    Consider ca la nivelul celor cca 3000 de comune si orasele mici rezulta o forta de munca similara cu efectivele Armatei Române.
    Daca nu se modifica criteriile de selectare a persoanelor ce au nevoie de ajutor social va ramane in veci la populație inactivă.
    La mâna Primarului pe care-l votează!😲
    Si in aceste comune se mai perpetueaza i situațe:
    Consilierul local.
    Sunt 44200 de consilieri locali in Ro care primesc lunar 20% din salariul Primarului.
    Nu toți la țară muncesc iar jumatate din ei sunt la populația inactiva.
    Si acesti oameni nu vor munci in veci.
    Stau in banii ăia pe care-i da Primăria pentru o ședintă.
    Doar modificarea unui articol din Legea Electorala prin care sa se schimbe norma de reprezetativitate ar putea face sa ramână în Ro 10.000 de consilieri locali.
    Din 44.200 cat sunt azi!
    Asadar doar doua modificari legislative ar impinge in campul muncii cel putin 50.000 de oameni.
    Luând acestora sursa de bani nemeritata cu care se sifoneaza bugetul, in mod natural vor intra in activitate.
    Nu se vor mai complace de stat degeaba fară bani!
    Iar armata ăia de consilieri locali ce plusvaloare aduce României?
    😲

  5. Nimeni nu doreste sa munceasca doar de dragul de a avea loc de munca. Fiecare doreste sa aiba satisfactii si eventual sa-si asigure batranetea. Satisfactii: o casa, o masina, copil, vacanta macar odata pe an, doctor, o haina buna, un pantof bun din piele, o mancare sanatoasa, un ban deoparte in caz de ceva… v-ati uitat pe strada cati sunt amarat imbracati? Pentru ca nu-si permit. La ce-mi foloseste sa-mi rup spatele muncind doar de dragul de a avea loc de munca, fara nici o satisfactie, fara nici o implinire? Jigodiile astea care fac „programe”, „strategii”, „pronosticuri”, ce stare sociala au? Unde locuiesc, ce masini au si cat cheltuie pe luna?

  6. Aveam ceva mai mari pretentii de la CursDeGuvernare decat sa „pritoceasca” acest ppt fara nicio valoare academica, compilat de PwC pt AmCham ca aceasta din urma sa relanseze tema despre pierderile cauzate „Romaniei” (cui, mai precis) de comozii astia de romani care prefera ajutoare sociale. PREMISA CORECTA este ca economia exista pentru a indeplini niste necesitati ale populatiei – si nu invers. Si acuma, mai tehnic: PwC estimeaza deficitul de personal inmultind pozitiile raportate drept neocupate in companii cu un factor (vreo sapte, daca nu ma insel) scos din palarie. si apoi extrapoleaza de parca economia romaniei va bubui in anii urmatori. . Daca da pe dinafara capitalul (desi nu asta e problema), eu am invatat la scoala ca normal e ca firmele astea sa se extind in tarile unde e nevoie de ele (exces de forta de munca) – india, pakista, bangladesh, sri lanka, somalia, etc ? dar nu – fix aici trebuie din niste considerente ce tin evident de profitabilitate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: