La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

Munca, articol în Constituţie. Ce spun observatori şi experţi în Dreptul Muncii. Şi analizele cursdeguvernare.ro

de Razvan Diaconu 26.6.2011

Preşedintele Traian Băsescu se adreseaza luni Parlamentului, iar alocuţiunea sa va aborda două din cele mai fierbinţi teme ale ultimelor două luni: reorganizarea administrativ-teritorială a României şi proiectul de revizuire a Constituţiei.

În problema reorganizării, lucrurile par a se fi complicat în weekend. UDMR, care a avut termen de gandire până luni, a respins sâmbătă varianta propusă de preşedinte şi de PDL (cu 8 megajudeţe + 2 judeţe, Harghita şi Covasna). E de aşteptat ca regionalizarea să fie amânată, iar guvernul să se concentreze pe reorganizarea instituţiilor deconcentrate. Doar o propunere surpriză a preşedintelui, care să satisfacă şi pretenţiile UDMR, mai poate ţine regionalizarea pe agendă.

În privinţa Constituţiei, însă, lucrurile sunt în coadă de peşte. Curtea Constituţională a respins principalele modificări de adus Constituţiei, propuse de preşedinte. (AICI şi AICI, despre decizia Curţii Constituţionale).

Nouă literă de Constituţie: „Munca este prim furnizor de prosperitate”

 

Preşedintele a anunţat însă, săptămâna trecută, că va cere luni Parlamentului atât eliminarea articolului care stipulează că „caracterul licit al averii se prezumă”, cât şi introducerea unui articol potrivit căruia „Munca este prim furnizor de prosperitate”.

Neobişnuita intenţie a preşedintelui ar putea produce câteva consecinţe privind politicile publice şi o anumită viziune politică asupra politicii sociale ale guvernului actual sau ale guvernelor care vor urma.

În încercarea de-a înţelege demersul prezidenţial, de-a introduce munca în Constituţie, cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu câţiva analişti şi experţi în legislaţia muncii, cu privire atât la sesul acestuia, cât şi la consecinţele pe care le-ar putea produce.

(Citeşte şi: De ce România nu e stat asistenţial. De ce România e stat populist. Comparaţia cu Europa socială)

 

Vasile Dâncu (PSD), sociolog: Trebuie să regândim o etică a muncii. Mă surprinde că o face un preşedinte de dreapta

 

Şi eu cred că munca este principalul izvor al valorii într-o societate, dar acest lucru nu prea am văzut să facă parte din filozofiile statelor moderne capitaliste. Aşa încât oarecum mă surprinde acest lucru, deşi eu sunt de acord cu această sintagmă.

Sunt de acord cu faptul că într-o societate dreaptă munca este o valoare esenţială şi aprecierea oamenilor se face în funcţie de merit, adică muncă plus talent, iar asta este o formulă neoliberală, nu este neapărat de stânga. Această valoare trebuie să ghideze toate formele de activitate dintr-o societate, este un criteriu foarte important, din mai multe perspective: trebui să construieşti un sistem social care să protejeze munca, pe cei care muncesc, să favorizezi ocuparea şi nu protecţia socială pasivă, în care susţii de la bugetul statului un corp social inert.

Sunt multe consecinţe ale aceste idei, sunt chestiuni care ţin de construcţia statului. Mă gândesc că în mod normal Constituţia ar trebui să-şi găsească o reflectare în reconstrucţia instituţiilor, a politicilor guvernamentale, nu este făcută doar aşa de flori de măr, doar pentru dezbatere politică. Constituţia trebuie să aibă o reflectare în tot ceea ce se întâmplă.

Sigur că dacă preşedintele se gândeşte aşa, înseamnă că ne pregătim pentru o societate de stânga, un stat social modern, pentru că altfel ar fi vorbit mai mult despre capital. Dacă gândim realist lucrurile, cred că ar trebui să fim mult mai sensibili noi, în România, la o educaţie pentru muncă şi poate preşedintele s-a gândit şi la aspectul comunicaţional. Noi suntem într-o societate în care s-a pierdut sensul muncii, s-au pierdut meserii întregi, nu mai găseşti clienţi dacă faci şcoli profesionale, şcoli de meserii. Aici nu vorbim numai despre munca manuală, dar şi munca intelectuală este la fel. Or, munca a fost ocultată de câştig, prin noroc, prin încercarea nerealistă de a face studii toţi în domeniul dreptului, al ştiinţelor economice. Deci, până la urmă noi ar trebui să regândim o etică a muncii. Dacă ar fi puse în Constituţie, cred că nu este rău să se întâmple asta. Mă surprinde că o face un preşedinte de dreapta.

Politic, demersul ar putea avea mai multe cauze: preşedintele vrea să-şi orienteze propriul grup de rezonanţă, echipa guvernamentală, deci cei care îl susţin pe domnia sa şi pe care îi susţine la rândul lui – vrea să-i reorienteze spre o filozofie mai de stânga, vrea să spargă nucleul acesta socialist al USL-ului, să se mute cu discursul mai spre centru, pentru a veni acolo şi o parte din ceilalţi?

Este cumva interesant şi neaşteptat ca un lider de dreapta să vorbească despre muncă. Liderii de dreapta vorbesc mai degrabă despre profit, despre merit, despre valoare în sens generic, dar nu întotdeauna din perspectiva muncii.

(Citeşte şi:Costul muncii: între anul preelectoral al guvernului şi puterea macroeconomiei. Ce crede Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, despre scăderea CAS )

 

Cristian Pârvulescu, politolog: Este o viziune asupra muncii specifică societăţilor protestante.

 

Dacă domnul Băsescu a schimbat cumva confesiunea religioasă şi a trecut la protestanţi, adică la cei care au transformat etica muncii într-o filozofie de viaţă, este altceva.

În lumea noastră ortodoxă, munca are un cu totul alt rol şi unul din motivele pentru care grecii sunt în ultima vreme persecutaţi de germani este această viziune diferită asupra muncii. E o chestiune de antropologie.

Nu înţeleg resorturile ultime filosofice, economice sau de altă natură ale preşedintelui, dar atunci când conchistadorii spanioli au ocupat America de Sud aveau o mare nedumerire: amerindienii nu muncesc. Ceea ce voiau să impună amerindienilor era tocmai etica muncii. La creştini, munca este rezultatul păcatului originar care trebui ispăşit prin sudoarea frunţii. Sărmanii amerindieni nu erau creştini şi nu aveau o asemenea etică, motiv pentru care au cam fost raşi de pe faţa pământului şi abia acum încep să-şi recupereze, destul de dificil, atât istoria, cât şi pământul.

După cum ştiţi, românii nu sunt dintre ci care nu muncesc, ci dintre cei care muncesc. Statisticile europene dovedesc că românii sunt printre cei care muncesc cel mai mult în UE, peste 41 de ore pe săptămână, iar alţii nu ajung nici la 35 de ore.

Toată această etică a muncii de natură protestantă a fost reluată acum pe timpul crizei economice şi repusă pe tapet sub forma austerităţii. Este o viziune, o filozofie de viaţă, dar nu are nicio legătură cu Constituţia. Nici măcar precizarea că economia României este o economie de piaţă nu îşi are locul în Constituţie, dar l–au impus în 1991. Dacă preşedintele Băsescu vrea să edicteze munca drept o obligaţie – mai erau unii care făceau nişte paralelisme cu alţii care spuneau că munca înseamnă libertate, aşa că cine ştie?

Pe de altă parte ceea ce propune Traian Băsescu este o gratificare a meseriilor în funcţie de un criteriu de utilitate pe care nu ştiu cine îl poate stabili– ce este o muncă utilă, ce este util, ce înţelege domnia sa prin muncă? Oare călugărul munceşte când se roagă? Dacă munceşte, atunci cum stabilim utilitatea. Eu înţeleg că domnia sa se leagă precum protestanţii de un criteriu clar al utilităţii. Ceea ce reproşa Luther călugărilor – e însuşi călugăr – era că nu munceau. Or, utilitatea călugărilor este alta.

Vă daţi seama că ajunge într-un penibil care paradoxal poate să trimită şi la Marx, el însuşi evreu creştinat protestant, care încerca la rândul lui să stabilească nişte criterii de utilitate: când e muncă utilă, când facem muncă intelectuală? Este o reflecţie care vine nu ştiu din ce cugetări sau dialoguri pe care le-a avut preşedintele, dar sigur nu sunt platonice.

Costel Gîlcă, avocat, specialist în Dreptul Muncii: Nu stiu daca este o contrapondere a art. 1 alin (3) din Constitutie conform caruia Romania este un stat social

Este mai degraba un concept economic decat juridic. Faptul ca munca este cea care creaza plusvaloare sau prosperitate este teoria lui Karl Marx asupra plusvalorii. Astfel, conform acestei teorii, cea ce conduce la obtinerea unui profit iar de aici extrapoland la prosperitate este munca.

Este o ridicare la nivel constitutional a muncii. Totul de aici inainte se va fundamanta pe munca. Este o recunoastere a conceptiei marxiste privind superioritatea muncii, a egalitatii, pentru ca acesta prosperitate trebuie echitabil impartita intre cei care produc aceasta prosperitate: oamenii muncii.

Introducerea acestei sintagme in Constitutie poate avea consecinta asupra a doua elemente esentiale.

Astfel, in masura in care vom considera ca numai munca este furnizoare de prosperitate, iar in notiunea de prosperitate se include in mod esential si fundamental profitul, atunci vom considera ca proprietatea privata trebuie limitata numai la ceea ce rezulta din munca, adica nu din tranzactii, din intermediari din speculatii financiare. Nici o persoana nu poate sa aiba prosperitate decat din munca.

Pe fundamentul acestui articol se pot grefa multe legi care sa limiteze dreptul de proprietate, care sa justifice politici interventioniste ale statului.

Nu stiu daca este o contrapondere a art. 1 alin (3) din Constitutie conform caruia Romania este un stat social în masura in care ar acest articol ar fi fost considerat incomod, ar fi fost mai simplu de eliminat, decat de introdus un articol care sa creeze mai multe probleme decat sa le rezolve.

Dimpotriva, cele doua articole trebuie interpretate in tandem, munca este cea care creaza plusvaloare si nu piata libera, iar aceasta plusvaloare trebuie intoarsa intr-un stat social. Asadar, aceasta sintagma ce se doreste a fi introdusa in Constitutie poate reprezenta un prim pas in negarea valorilor liberale si o intoarcere catre clasa muncitoare, careia i se da valoare prin recunoastrerea faptului ca prosperitatea (inclusiv profitul) este creata de ea si trebuie sa i se inoarca.

 

Cursdeguvernare.ro a mai stat de vorbă cu trei demnitari ai PDL, care au declarat, însă, fie că nu sunt la curent cu intenţia preşedintelui, fie că nu au o opinie pe acest subiect.

Despre muncă şi aportul ei la economia românească şi la PIB, o analiză cursdeguvernare.ro:

Munca în PIB. În PIB-ul nostru şi al altora. De unde pensii, de unde prestaţii sociale

UPDATE: În ciuda celor declarate săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu nu a cerut Parlamentului, în alocuţiunea sa, să introducă în Constituţie articolul care să stipuleze că “În România munca este prim furnizor de prosperitate”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.6.2011

13 comentarii

  1. Ștefan A.
    27.6.2011, 11:02 am

    Constitutia Italiei , articolul 1 :
    L’Italia é una Repubblica democratica ,fondata sul lavoro.
    La sovranità appartiene al popolo, che la esercita nelle forme e nei limiti della Constituzione .

    Tradus :
    Italia e o republica democratica bazata pe munca .
    Suveranitatea apartine poporului care o exercita in formele si limitele constitutiei .

    Nota . Constitutia italiana a intrat in vigoare la 01.01.1948

    • Cristian Grosu
      27.6.2011, 11:05 am

      multumesc:)
      si la ce le foloseste daca jumatata de tara traieste pe spinarea celeilalte jumatati? germania nu are asa ceva, si uite ca oamenii stiu fara sa fi invatat asta la constitutie:)

      • Ștefan A.
        27.6.2011, 11:15 am

        Germania nu are jurisprudenta de “sudisti” europeni. 🙂
        Ca urmare , a specifica in tarile latine ca tara e bazata pe munca si nu pe asistenta sociala e o diferenta uriasa in interpretarea constitutionalitatii legilor ulterioare.
        Un mic exemplu : nu poti scuti prin lege de impozit o pensie de 1.000 lei fara sa scutesti la fel si un salariu de 1.000 lei . Constitutional , devine o discriminare fiscala in baza sursei de venit . 🙂

        • Cristian Grosu
          27.6.2011, 11:32 am

          asta e si miza, de aia am si incercat sa abordam subiectul astfel.
          in rest, eu, unul, ma gandesc ca in ce priveste munca, la altceva trebuie umblat decat la constitutie..:)

  2. Marius Delaepicentru
    27.6.2011, 8:52 pm

    Oho! Ce vorbiţi acolo? Prima ţară din lume? Aveţi mai sus exemplul Italiei.
    Iată şi exemplul Japoniei:
    Article 27:
    All people shall have the right and the obligation to work. 2) Standards for wages, hours, rest and other working conditions shall be fixed by law. 3) Children shall not be exploited.

    • Marius Delaepicentru
      27.6.2011, 8:59 pm

      Cu scuze pentru frecvenţă, îmi permit să îl contrazic niţel pe domnul Dâncu. Japonia are munca şi ca drept şi ca datorie. Populaţia votează preonderent dreapta. De la 1955, de cînd PLD (clar liberal) a devenit partid central şi pînă în 2005, cînd bipolaritatea s-a conturat, un singur episod de cîteva luni cu o alianţă de stînga a existat. În 1993, regimul Hosokawa. Cîteva luni, în 50 de ani.

  3. Marius Delaepicentru
    27.6.2011, 9:09 pm

    …şi un mic adagiu la interesantul comentariu al domnului Gîlcă. După axiologia expusă, şi TVA s-ar situa tot în bărdaca marxistă. Pentru că, nu-i aşa, taxezi valoarea obţinută prin intervenţia (materială sau intelectuală) asupra obiectului muncii. Cu toate acestea, TVA este un impozit indirect, unanim acceptat de lumea liberală.

  4. Marius Delaepicentru
    27.6.2011, 9:21 pm

    Mărturisesc, îmi e greu să răspund la ora asta domnului Pârvulescu, la multele sofisme.

    Nu pot decît să îi demontez unul. Un călugăr munceşte (de cele mai multe ori fizic, fie cu rindeaua, fie cu sapa, fie cu pensula, fie cu polonicul…) atunci cînd nu se roagă.

    Preotul budist (şi cel shintoist) depune cuminte, declaraţia de venituri pe un formular (aoiro shinkoku) identic cu cel pe care îl completează un cîrciumar ca mine. Asta înseamnă într-adevăr stat laic. Ce-i al Cezarului îi revine Cezarului. Cu atît mai legitim, cu cît, şi templele au cheltuieli materiale* şi venituri la fel de materiale.

    ———————-
    * Îmi spunea un bonz că factura la apă îl cam usucă. E cam de 10 ori mai mare decît cheltuiesc eu pentru cîrciumă. Omul are în jurisdicţie şi un cimitir (bineînţeles, privat, că aşa e în liberalism).

  5. Cristian Grosu
    27.6.2011, 9:29 pm

    mariusdelaepicentru:

    bravo! două zile am umblat si după viziunea dreptei asupra chestiunii, dar trei insi (parlamentari) s-au grabit să nu răspundă (persoane importante, nu spun tzine:) ca nu cumva să spună ce nu trebuie:). (e drept, toti se pricep să facă declaraţii politice, nu să vorbească la obiect).

    ei bine, asta nu înseamnă ca vreunul dintre noi – domniile voastre de stânga şi de dreapta şi ultimul pe listă eu – are cu orice preţ dreptate:)

    • Marius Delaepicentru
      28.6.2011, 9:00 am

      Stimate domnule Grosu,

      Vă mulţumesc pentru aprecieri. Dacă doriţi vă mai pot furniza o mulţime de implicaţii benefice din perspectiva dreptei.

      Munca înscrisă ca drept şi datorie îi dă puterea celui ce munceşte să conteste multe acţiuni invazive din partea statului.

      Prin natura lui, capitalul de timp al omului este limitat. Astfel, orice chemare la ordin din partea autorităţilor de stat trebuie să fie justificată şi aibă extindere minimă în timp.

      În Japonia, viziunea: nu mai mult de o singură chemare la ghişeu este o cutumă cu rădăcini adînci. Nu e obligatoriu să vii cu dosarul complet. Îl poţi completa ulterior prin poştă. Cred că aţi prins ideea.

      Abuzul de controale la faţa locului, şi, în general, abuzul de control poate fi contestat invocînd dreptul şi datoria de a munci. Orice control perturbă munca. Actualmente, micii producători sunt sufocaţi de controale. Am scris şi un mic îndreptar de gherilă cîrciumar-cetăţenească pentru vremurile actuale. El poate deveni în cea mai mare parte caduc, dacă s-ar introduce munca-drept-şi-datorie în Constituţie.
      Implicaţiile sunt adînci, dictînd pînă şi organizarea de şantier, de pildă. Nu poţi încurca la bunul plac locul cu un şantier, pentru că le tulburi altora dreptul la muncă. Trebuie să delimitezi şantierul, să afişezi informaţiile de interes public (date de identificare, durata, orele de întrerupere parţială a traficului etc.)

      O altă formă de protecţie a cetăţeanului faţă de abuzuri ar fi prin raţionalizarea dărilor şi contestarea abuzului de dărnicie decisă judecătoreşte.

      Aş putea veni şi cu alte părţi pozitive, însă prefer să văd mai întîi munca-virtute-drept-datorie înscrisă în Constituţie. Apoi le voi dezvălui.

      EULA: Aveţi permisiunea mea de a publica oriunde doriţi, orice text la care v-am făcut trimitere, precum şi a oricărui alt text semnat de mine, întrucît consider că binele public primează. (dacă o fi vreun bine public în ceea ce am scris).

      • Cristian Grosu
        28.6.2011, 9:16 am

        ei, da, dar vedeti, contează foarte mult si locul si fusul orar:)
        la editorialul de ieri, un cititor imi atragea atentia ca si in constitutia italiana scrie ca societatea se construieste pe “lavoro”.
        ei, da si? asta nu impiedica jumatate din tara sa traiasca pe spinarea celeilalte jumatati. reglementarea isi are limitele ei, principiile (politice, de administratie etc) exista degeaba daca nu sunt operante.
        cu totul altfel ar sta lucrurile daca ar exista o presiune a atitudinii firesti fata de munca (in cazul asta), a statului fata de cetateanul care-l finanteaza, a cetateanului fata de statul care reglementeaza. dar epntru asta, un popor trebuie sa aiba, ca sa folosesc sintagma cuiva – cei 700 de ani de-acasa. ca astea nu se invata la fara frecventa:)

        • Marius Delaepicentru
          28.6.2011, 10:16 am

          Este mai lipsit de tensiuni insolvabile dacă în baza morală a existenţei sociale va fi întabulată şi munca.

          Aşadar, important este să avem punctul de sprijin (munca). Cu şpranga venim de acasă. Ne putem astfel face pîrghia. Cu cît mai solid punctul de sprijin, cu atît mai solidă va putea fi contestarea unui abuz ce tulbură dreptul la muncă*.

          Pe scurt, dacă munca va mai lipsi mult din lista de virtuţi şi de datorii, va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să stăvilim ofensiva abuzurilor de stat parazit. Munca va fi din ce în ce mai mult asimilată cu un privilegiu, şpăguită şi taxată din ce în ce mai crunt. Dacă vrem să scăpăm de subdezvoltare, trebuie să eliberăm munca de restricţiile iraţionale** actuale.

          ——————————-
          * Un exemplu este falimentul cu bilanţ negativ. Durata de interdicţie la credite aplicată falitului nu poate fi mai mare de 5 ani. Interdicţia nu suprimă dreptul la muncă, ci dreptul la alegerea liberă a obiectului muncii, ceea ce ar fi dătător de frustrări dacă s-ar prelungi prea mult.
          La fel, unui şofer nu i se va mai putea ridica permisul (temporar sau permanent) decît pentru infracţiuni într-adevăr grave.
          ** O restricţie iraţională este obligaţia procedurală de a veni cu adeverinţa de cazier judiciar la angajare. Din moment ce toate sentinţele sunt publice, este absurd şi ofensator să îi ceri angajatului să piardă timp şi bani pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Angajatorul nu are decît să consulte baza de date a MAI (direct sau intermediat) dar nu e treaba angajatului.

          • Cristian Grosu
            28.6.2011, 10:42 am

            e just tot ceea ce spuneti. (in definitiv, dna Margatet asa a asa scos Anglia la liman)
            atat ca temeiul introducerii in constitutie a muncii are un scop practic foarte precis, l-am explicat in editorial. atat de precis incat eu cred ca pana la urma – daca se va proceda la revizuirea constitutiei – exuista mari sanse ca aceasta sintagma sa-si gaseasca locul intr-un articol.

Lăsați un comentariu


Stiri

Carlyle intră în competiția pentru participația Exxon la zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

De datele privind participația de 50% a ExxonMobil la concesiunea zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră s-au interesat mai multe companii decât cele… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan – raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicelider al Grupului PPE responsabil pentru bugete, a fost ales raportor al Parlamentului European privind finanțarea Pactului Ecologic propus… Mai mult

Stiri

Planul de pace Trump-Netanyahu în Orientul Mijlociu și harta lui. UE se opune și cere respectarea rezoluțiilor ONU

Razvan Diaconu

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au anunţat, marţi, planul lor de pace pentru Orientul Mijlociu. Acesta prevede suveranitatea Israelului asupra… Mai mult

Europa

Noul director general al  grupului Renault este italianul Luca de Meo, fost președinte Seat

Adrian N Ionescu

Începând din luna iulie, postul de director general al grupului auto francez Renault este Luca de Meo (foto), fostul preşedinte de la Seat (din grupul… Mai mult

Stiri

Premierul s-a întâlnit cu reprezentanții grefierilor

Vladimir Ionescu

Personalul auxiliar de specialitate din instanțe așteaptă votul de miercuri al parlamentarilor pe proiectul de eliminare a pensiilor speciale, după care Adunarea Generală va decide… Mai mult

Stiri

Ordinul Arhitecților cere deblocarea procedurii de înscriere a Roșiei Montana în Patrimoniul Mondial

Vladimir Ionescu

Ordinul Arhitecților din România solicită ”deblocarea de urgență” a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial… Mai mult

Stiri

Premierul Orban deschide un nou front: ”recalcularea pensiilor nesimțite”

Razvan Diaconu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut marți, în cadrul şedinţei de guvern, miniştrilor Muncii, Apărării şi Internelor să aibă în vedere recalcularea „pensiilor nesimţite”. Ludovic Orbana… Mai mult