În toamna 2023 și primăvara 2024, România a fost campioana UE la creșterea costului orar al forței de muncă,cu o rată de creștere pe total activități de 16,4%, conform datelor agregate de Eurostat.
Următoarea creștere s-a înregistrat în Bulgaria, cu 15,8%.
De remarcat că majorarea costului cu forța de muncă se situează din ce în ce mai mult peste rata inflației, care a scăzut în acest an sub 6%, ceea ce denotă o creștere reală substanțială a salariilor.
Creșterea costului forței de muncă (total economie) (% față de trim. din anul precedent)
Forța de muncă se scumpește mai mult în domeniul non-business (bugetar)
În primul trimestru din 2024, avansul costurilor cu forța de muncă în România se datorează creșterii cu 15,9% (an/an) a costului orar al forței de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un avans de 18%.
Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul forței de muncă (ajustat cu numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice.
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă s-au regăsit în învățământ (33%), hoteluri și restaurante (27%), transport și depozitare (21%), respectiv în construcții (20,5%).
Creșterea din învățământ a fost determinată de majorarea salariilor cadrelor didactice în cursul anului 2023, lucru reflectat în statistică.
De cealaltă parte, cele mai mici creșteri s-au întregistrat în industria extractivă (8,7%), sănătate și asistență socială (10%), respectiv în activități de servicii administrative și activități de servicii suport (10,7%).
Spre comparație la nivelul Uniunii Europene costul orar al forței de muncă a crescut cu 5,5% iar în zona euro, cu 5,1%, în primul trimestru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023.
Costul muncii crește, dar productivitatea scade
Problema creșterii costului muncii este că ea vine pe fondul scăderii constate în ultimul an a productivității.
Primele trei luni din acest an marchează o accelerare a scăderii productivității muncii, deși regula spune că ordinea trebuie să fie inversă: mai întâi creșterea productivității, după care să urmeze majorările salariale.
(Citiți și: ”Convergența socială a României: deficitul de competențe e mai mare decât cel de forță de muncă – analiză a Comisiei Europene”)
***
2 răspunsuri
Toată lumea e îngrijorată de energia electrica, care pe piața SPOT a ajuns 16600 lei/ Mwh și care o va plati populația.Eu va propun sa investim câteva miliarde de Euro în tehnologia cu turbine kinetostatice pe cursul apelor curgătoare sa obținem energie curata,fără gaze,vânt,soare,cărbune și prietenoasa cu mediul,nu afectează flora și fauna piscicola și la un preț de 10-50$/ Mwh .Ce ziceți domnilor laureați Nobel și cu facultăți în USA,Anglia Franța,Germania…..Japonia Coreea de Sud….Australia.Energia este în banda și va fi 24 din 24h funcțională și va ajuta Transelectrica sa accepte mai ușor soarele și eolienele…Dacă as fi la butoane in max. 2 ani as produce cca 3,5 GMwh la un pret competitiv și astfel România va trece în etapa tarilor OECD….dar rămânem cum s-a stabilit…
Am făcut automatizarea cuptorului de var la Agrana un cuptor vertical la 35 m inaltime și am reglat arderea și buna funcționare, astfel încât din piatra de var obtineam 85% substanță activa iar din piatrade mărime 150-200mm diametru prin reglajul făcut de mine personal rămânea 15% piatra .S-a mers cu un randament de 92% obținere lapte var necesar procesului tehnologic.Am rezolvat automatizarea apelor de la stația de apa,bazin 9000m.c. cu aparatura Siemens și informația a fost transmisa prin cablu cu fibra optica peste cale ferata,stație 6 kv pe clădirea fabricii și coborâtă în stația de lucru din Brut,Rafinărie.Si alte automatizări.Am fost prelucrat de colegi și dat afara de un nepregătit Limbidis care făcea afaceri cu fierul vechi,400 tone cupru de la motoarele electrice înlocuite din fabrica.Omul s-a lăudat cu o automatizare a secției de afanatie,construcție noua și cu centrifugi cu monitoare pe ele,eu le-am spus atunci ca o sa ajungă ca Zaharul Oradea care s-a închis din cauza acestei secții,un proiect polonez și ca urmare m-au dat afara.Am căzut în depresie .Aveau o gramada de probleme tehnice care ii vor infunda.Ei fac cel mai prost zahar din punct de vedere dimensiunii cristalului .Acum este 0.1-0,3 mm sieste încadrat în calitatea a III-a și are zaharoza de max 9 fata decel din sfecla de zahar cu 22 zaharoza.Am mai pus o fabrica în funcțiune cea de la Ianca unde am schimbat toată debitmetria cu tuburi Venturi cu debitmetre electromagnetica și aveam calibratorul su seria 3 și răspundeam și de Țăndărei și investiția de la Babadag pe partea de automatizare.Iar incompetenții de la Agrana Buzău m -au dat afara pentru ca eu ce făceam ca să meargă fabrica nu le arătăm.Am reglat fabrica a Agrana Buzău de la 780-800 tone prelucrate pe zi și la un cost energetic de 1400-1500kw la un ritm de prelucrare de 1000 tone/zi cu un cost energetic de 800 kw lucru evaluat în procesele verbale de predare primire schimb și sunt evidențiate în calculator.Asta e România….Ei nu știu cum sa scape de lichidul intercristalin din zahar,la schimbări de temperatura se mărește coloratia zaharului…..Au un teren de 5 ha pentru câmpuri de nămol de pe care se poate obține 3 Mwh energie electrica și încă 0,5 Mwh de pe suprafața acoperișului fabricii,asta se întâmplă în 2012-2013.Vroiam sa introduc trackere în fabricație la un agent economic care avea un colectiv de tcm-isti,strungari lucrând pe aluminiu.Partea mecanica s-o facem noi iar automatizarea cu senzori în colaborare cu o firma din Germania,nu am rezistat decât 3 luni la ăștia,am simțit ca vorbesc la o lume needucața, primitiva,făcea niște produse care nu se prea vindea ,capace din fonta, stingătoare camarad.