Consiliul Concurenței recomandă Agenției Naționale pentru Achiziții Publice să modifice legislația în domeniu, astfel încât să fie prevăzute expres Grupurile de Interes Economic (GIE) și Grupurile Europene de Interes Economic (GEIE) ca posibili ofertanți într-o procedură de achiziție publică. Din studiul Consiliului, varianta preliminară, se observă că grupurile de interes economic din România cu cele mai mari cifre de afaceri au ca obiect de activitate „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și nu au putut participa niciodată la licitații ca GEIE, ci ca asociere de firme.
„Niciuna dintre formele specifice de asociere nu este mai predispusă decât alta la un comportament anticoncurențial, fie că vorbim de asociere în participație, cooperativă sau grup de interes economic. Așadar, nu sunt motive pentru a privi cu scepticism GIE/GEIE, atât timp cât este respectată legislația în domeniul concurenței. Dimpotrivă, aceste forme de asociere pot avea efecte benefice asupra economiei, având în vedere că au fost concepute special pentru a facilita cooperarea transnațională și interprofesională între operatorii economici, în special IMM-uri”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat într-un comunicat al instituției.
GIE/GEIE reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul facilitării sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.
Comparativ cu alte state europene, precum Germania sau Belgia, unde numărul de GEIE depășește 500, în România, GIE/GEIE sunt mai puțin cunoscute, fiind introduse în dreptul român mai târziu decât celelalte forme de asociere sau alte instrumente legale tradiționale.
Astfel, la ora actuală, în România se înregistrează un număr redus de GIE/GEIE, în 2022 fiind raportate 83 de grupuri de interes dintre care 68 GIE și 15 GEIE.
Suspiciunea că s-ar sustrage de la impozitarea profitului
Această situație este generată, în primul rând, de legislația care nu reglementează activitățile și responsabilitățile membrilor unui GIE/GEIE, mai ales în legătură cu participarea la licitații și accesarea fondurilor nerambursabile sau a schemelor de ajutor de stat.
Acest lucru poate duce la interpretări diferite și la incertitudine în ceea ce privește statutul legal și drepturile sau obligațiile acestor tipuri de asociere. Ca urmare, și din partea companiilor există o reținere față de această formă de asociere, deoarece le este „teamă” de eventuale sancțiuni în lipsa unei legislații foarte clare, apelând adesea la recomandările specialiștilor financiar-contabili și juridici.
Recomandarea Consiliului, transmisă public printr-un comunicat, vine după realizarea unui studiu preliminar privind grupurile de interes economic, studiu ce concluzionează că GEIE nu se sustrag de la impozitarea profitului.
„Transferarea veniturilor și cheltuielilor, respectiv a profitului sau pierderii către membrii fondatori ai grupului, în aceste cazuri în care fondatorii sunt din străinătate și au ales să lucreze pe un anumit proiect fără reprezentanță în România/sau fără a implica reprezentanța, poate avea ca efect o sustragere de la impozitarea în România a profitului obținut aici și transferarea sa în formă brută întreprinderilor fondatoare. Această îngrijorare, referitoare la activitatea GEIE în funcțiune, a fost înlăturată cu ajutorul informațiilor primite de la membrii acestor grupuri, în baza solicitărilor de informații transmise de către autoritatea de concurență”, menționează autorii analizei.
În legislația română, noțiunea juridică a grupului de interes economic (GIE), cât și cea a grupului european de interes economic (GEIE) au fost introduse prin Titlul V al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, prima noțiune reprezentând în fapt o transpunere la nivel național a modelului GEIE din Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2137/85, în limitele permise de acest regulament, dar în condițiile specifice ale sistemului legislativ român, sub forma unei entități de drept intern, căreia îi lipsește însă caracterul transfrontalier al GEIE.
În România funcționează 33 GIE și 14 GEIE
Din cele 83 de GIE și GEIE înființate în România, mai sunt în funcțiune doar 33 din GIE și 14 GEIE.
Cele mai multe nu au scop comercial, existând situații financiare depuse la ANAF aferente 10 GIE (aproximativ 30% din total GIE în funcțiune) și, respectiv, 6 GEIE (reprezentând 43% din total GEIE în funcțiune).
În cazul GEIE, este vorba despre companii din străinătate ce au optat să nu deschidă reprezentanțe în România, și au participat împreună la realizarea unui obiect, de exemplu lucrări de infrastructură.
GIE/GEIE care au înregistrat cele mai mari cifre de afaceri în perioada 2016-2020 activează în domeniul construcțiilor, toate având ca domeniu principal de activitate CAEN 4211 “Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor”.
În cazul GIE/GEIE din domeniul construcțiilor, mai arată studiul, obiectivul asocierii rezultă în urma
câștigării unei licitații publice.
Autoritățile contractante nu au acceptat realizarea unui contract direct cu grupul GIE/GEIE, ci,
întrucât la procedura de licitație participase asocierea formată din membri fondatori ai grupului
de interese, procedurile contractuale (recepții de lucrări, efectuare de plăți ș.a.), ci cu asocierea, prin liderul acesteia.
Din cele 15 GEIE, 11 au fost fondate de întreprinderi din Italia, unele în colaborare cu întreprinderi din România, celelalte patru GEIE având fiecare fondatori cu diferite țări de proveniență.
Obiectul principal de activitate al GEIE, CAEN-ul principal declarat:
- 3 GEIE, reprezentând 20% din numărul total, lucrează pe domeniul “Activități de consultanță pentru afaceri și management“
- câte două GEIE pe “Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor“ și, respectiv, “Dezvoltare (promovare) imobiliară“
Germania, cele mai multe GEIE, grupurile de interes economic bucurându-se și de o fiscalitate generoasă
Studiul conține o analiză comparativă la nivel european, cu detalii despre modul în care guvernele tratează aceste grupuri.
Germania se remarcă în peisaj, având o lungă tradiție de cooperare și colaborare între companii în diverse sectoare industriale, un spirit de cooperare încurajat și susținut de guvern și de organizațiile de afaceri, ceea ce facilitează formarea GEIE. Guvernul german și autoritățile locale oferă sprijin și stimulente pentru formarea și dezvoltarea grupurilor europene de interes economic. Aceste stimulente pot include finanțare, asistență în accesarea resurselor și a piețelor, precum și facilități administrative.
Fiscalitatea incidentă GEIE în Germania este printre cele mai avantajoase din UE, în sensul că GEIE stabilite în acest stat membru nu trebuie să plătească impozitul pe care îl plătesc întreprinderile, nici taxă de publicitate, iar deductibilitățile fiscale pentru cheltuielile de funcționare sunt mai mari decât în alte state membre.
****
