marți

24 mai, 2022

Cum iesim din lumea a doua

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă. Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi? A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? ...
22 aprilie, 2012
Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă. Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi? A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine?
17 aprilie, 2012
Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.
20 martie, 2012
Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.
18 martie, 2012
Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi a scos România din recesiune. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.
14 martie, 2012
Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi şi a scos România din recesiune. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
12 martie, 2012
Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România? Industria: un motor de creştere ţinut în relanti.  Din ce îi asigurăm spaţiu de creştere şi, până la...
6 martie, 2012
Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România? Industria: un motor de creştere ţinut în relanti.  Din ce îi asigurăm spaţiu de creştere şi, până la...
4 martie, 2012
Raportul dintre avantajele şi dezavantajele României este de 25 versus 49, în timp alţi 22 dintre indicatorii folosiţi sunt neutri. Un moment propice pentru a lua măsuri în vederea înclinării balanţei în favoarea primului set de indicatori. Criza din zona euro a arătat faptul că România are nevoie să rezolve decalajele de competitivitate faţă de restul statelor membre UE
2 februarie, 2012
Care ar fi carenţele de fond ale mediului de afaceri românesc, cele care subminează funcţionarea sa fluentă şi predictibilă, şi care ar fi carenţele de formă, cele care-l fac neatractiv? Din punct de vedere fiscal, Romania are cateva probleme care se cer a fi urgent rezolvate
1 februarie, 2012
O astfel de abordare e posibilă doar în condițiile în care mediul economic românesc este competitiv pe plan internațional ( fiscal, instituțional, previzional) și în condițiile în care politica economică românească dispune de o strategie și putere de negociere. Este o variantă de finanțare care cere timp, voință și stabilitate politică.
22 ianuarie, 2012
Chiar daca are o datorie externa mica comparativ cu cea a altor state, este greu de crezut ca Romania va reusi sa mai atraga fonduri din strainante la niveluri comparabile cu cele din trecut, iar primele semnale au aparut deja. Intrarile de capitaluri private s-au diminuat substantial dupa 2008: investitiile straine directe au scazut de la o medie anuala de peste 6 miliarde euro pana in 2008 la doar 2,8 miliarde anual in 2009 si 2010; in sectorul bancar s-au inregistrat in acesti doi ani retrageri de 2 miliarde euro.
19 ianuarie, 2012
Este falsa teza ca romanii sunt prea saraci pentru a economisi, asa cum au sustinut economisti autohtoni . Politica publica din Romania nu a incurajat economisirea interna; masurile luate, inclusiv cota unica, au stimulat mai degraba consumul. Trebuie sa fie modificata fiscalitatea, inclusiv prin practicarea de deductibilitati.
18 ianuarie, 2012
E clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008, cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil.
17 ianuarie, 2012

Gabriela Ţigu / România şi turismul internaţional: probleme multe şi simple – cauze simple şi multe

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă. Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi? A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? …

Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă.

Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi?

A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine?

Mihail Dumitru: Atuurile României în Politica Agricolă Comună a UE. Cum le folosim

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Lucian Luca: Agricultura trebuie să iasă mai întâi din lumea a treia

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.
Realitatea sta pe cifre necrutatoare:
* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
* iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Dacian Cioloş: România în politica agricolă comună europeană: despre ferme mari şi ferme mici. O a 4-a direcţie, adăugată la cele 3 ale lui Valentin Lazea

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:
* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
* iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Valentin Lazea: Trei direcţii pentru agricultură, cu ochii pe anul 2014

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:

* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.

Ionuţ Simion: Productivitatea muncii e doar 42% din media Uniunii Europene

Raportul dintre avantajele şi dezavantajele României este de 25 versus 49, în timp alţi 22 dintre indicatorii folosiţi sunt neutri. Un moment propice pentru a lua măsuri în vederea înclinării balanţei în favoarea primului set de indicatori. Criza din zona euro a arătat faptul că România are nevoie să rezolve decalajele de competitivitate faţă de restul statelor membre UE

Mircea Coşea: Orice finanţare e eficientă numai cu schimbarea structurii economiei

O astfel de abordare e posibilă doar în condițiile în care mediul economic românesc este competitiv pe plan internațional ( fiscal, instituțional, previzional) și în condițiile în care politica economică românească dispune de o strategie și putere de negociere. Este o variantă de finanțare care cere timp, voință și stabilitate politică.

Aurelian Dochia: Schimbarea modelului. De la finanţare externă, spre economisirea internă şi ameliorarea mediului de afaceri

Chiar daca are o datorie externa mica comparativ cu cea a altor state, este greu de crezut ca Romania va reusi sa mai atraga fonduri din strainante la niveluri comparabile cu cele din trecut, iar primele semnale au aparut deja. Intrarile de capitaluri private s-au diminuat substantial dupa 2008: investitiile straine directe au scazut de la o medie anuala de peste 6 miliarde euro pana in 2008 la doar 2,8 miliarde anual in 2009 si 2010; in sectorul bancar s-au inregistrat in acesti doi ani retrageri de 2 miliarde euro.

Valentin Lazea: Se neglijează sursele de bani mai dificil de accesat

E clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008, cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil.

Gabriela Ţigu / România şi turismul internaţional: probleme multe şi simple – cauze simple şi multe

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă. Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi? A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? …

Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă.

Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi?

A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine?

Mihail Dumitru: Atuurile României în Politica Agricolă Comună a UE. Cum le folosim

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Lucian Luca: Agricultura trebuie să iasă mai întâi din lumea a treia

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.
Realitatea sta pe cifre necrutatoare:
* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
* iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Dacian Cioloş: România în politica agricolă comună europeană: despre ferme mari şi ferme mici. O a 4-a direcţie, adăugată la cele 3 ale lui Valentin Lazea

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:
* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
* iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Valentin Lazea: Trei direcţii pentru agricultură, cu ochii pe anul 2014

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:

* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.

Ionuţ Simion: Productivitatea muncii e doar 42% din media Uniunii Europene

Raportul dintre avantajele şi dezavantajele României este de 25 versus 49, în timp alţi 22 dintre indicatorii folosiţi sunt neutri. Un moment propice pentru a lua măsuri în vederea înclinării balanţei în favoarea primului set de indicatori. Criza din zona euro a arătat faptul că România are nevoie să rezolve decalajele de competitivitate faţă de restul statelor membre UE

Mircea Coşea: Orice finanţare e eficientă numai cu schimbarea structurii economiei

O astfel de abordare e posibilă doar în condițiile în care mediul economic românesc este competitiv pe plan internațional ( fiscal, instituțional, previzional) și în condițiile în care politica economică românească dispune de o strategie și putere de negociere. Este o variantă de finanțare care cere timp, voință și stabilitate politică.

Aurelian Dochia: Schimbarea modelului. De la finanţare externă, spre economisirea internă şi ameliorarea mediului de afaceri

Chiar daca are o datorie externa mica comparativ cu cea a altor state, este greu de crezut ca Romania va reusi sa mai atraga fonduri din strainante la niveluri comparabile cu cele din trecut, iar primele semnale au aparut deja. Intrarile de capitaluri private s-au diminuat substantial dupa 2008: investitiile straine directe au scazut de la o medie anuala de peste 6 miliarde euro pana in 2008 la doar 2,8 miliarde anual in 2009 si 2010; in sectorul bancar s-au inregistrat in acesti doi ani retrageri de 2 miliarde euro.

Valentin Lazea: Se neglijează sursele de bani mai dificil de accesat

E clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008, cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: