fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Mediul de afaceri românesc şi bolile copilăriei sale. Diagnoza şi tratamentul

Ionuţ Simion: Productivitatea muncii e doar 42% din media Uniunii Europene

de Ionut Simion 2.2.2012

Cea de-a doua temă a campaniei „Cum ieşim din lumea a doua” se referă la cei care, tăcuţi, duc de trei ani greul crizei: cei din economia privată.

Mediul de afaceri românesc şi bolile copilăriei sale. Diagnoza şi tratamentul

Funcţionare, sanitate, fiscalitate. Ce şi de ce nu merge – pe fond şi pe formă?

Care să fie sursele competitivităţii sale?

Şi cum se poate el adapta unui model economic pe care criza îl reclamă?

Pe ce butoane – de principiu şi legislative – ar trebui să apese decidenţii pentru a-l face atractiv, într-o lume în care atragerea investiţiilor a devenit o miză strategică? (REDACŢIA)

Astăzi, Ionuţ Simion, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ Americane în România

Competitivitatea României a devenit, în ultima vreme, un subiect care monopolizează dezbaterile din aproape toate mijloacele media, din două puncte de vedere : unul care militează pentru creşterea acesteia, dar fără acţiuni palpabile, concrete şi imediate care să atingă acest obiectiv în timpul scurt pe care îl avem la dispoziţie în contextul anunţatei noi recesiuni. Şi altul care înaintează propuneri viabile privind diferite măsuri ce pot fi luate în acest sens. Cu o singură condiţie : implicare, interes şi disponibilitate.

Miza pe competitivitate

Dat fiind locurile deloc încurajatoare pe care România le ocupă în diverse topuri internaţionale pe tema competitivităţii, dintre care de remarcat sunt cele elaborate de International Institute of Management Development (IMD) din Lausanne, Elveţia (locul 50 în ediţia din 2011, cu patru locuri mai jos decât în 2010) şi de Forumul Economic Mondial (poziţia 77 din 139 în ediţia 2011-2012, în scădere cu 10 locuri faţă de ediţia anterioară), rămân încă foarte multe lucruri de făcut în economia românească pentru a ieşi din anonimat din această perspectivă.

În acelaşi timp, remarc în mod deosebit raportul privind competitivitatea României publicat în decembrie 2011 de Camera de Comerţ Americană în România (Amcham), primul de acest gen al unei asociaţii de business internaţionale din ţara noastră.

Acesta evidenţiază faptul că raportul dintre avantajele şi dezavantajele României este de 25 versus 49, în timp alţi 22 dintre indicatorii folosiţi sunt neutri. Un moment propice pentru a lua măsuri în vederea înclinării balanţei în favoarea primului set de indicatori.

Criza din zona euro a arătat faptul că România are nevoie, acum mai mult ca oricând, să rezolve decalajele de competitivitate faţă de restul statelor membre UE, iar principalele trei carenţe în care se observă aceste decalaje şi care afectează considerabil progresul înregistrat la ritmul dorit de investitorii străini sunt infrastructura fizică, resursele umane şi sectorul financiar şi fiscal.

1. Infrastructura fizică este călcâiul lui Ahile pentru România. Starea infrastructurii, sau mai bine zis, absenţa acesteia, reprezintă unul din factorii esenţiali care au determinat investitorii străini să aleagă, adesea, alte ţări ca destinaţie pentru fabricile lor, în detrimentul României. Aceasta chiar dacă România are avantajul competitiv al accesului la o forţă de lucru calificată, disponibilă la costuri (încă) acceptabile, dublat de accesul neîngrădit la piaţa europeană de bunuri şi servicii.

Având cea mai mică medie europeana de kilometri de autostradă şi, respectiv, kilometri de căi ferate de viteză la un milion de locuitori, este salutară decizia guvernului de a orienta cheltuielile bugetare cu precădere către investiţiile în infrastructură. Însă nu trebuie ignorat faptul că doar o mai bună disciplină bugetară nu este suficientă pentru a reduce decalajele de competitivitate ale României din acest sector.

Este nevoie de un plan detaliat şi bine coordonat astfel încât nivelul scăzut de dezvoltare a infrastructurii fizice a României să se transforme într-o bună oportunitate de a implementa un sistem intermodal de transport la nivel naţional, care ar reduce costurile, ar creşte eficienţa de utilizare şi, la fel de important, ar minimiza impactul pe care poluarea l-ar avea asupra mediului înconjurător.

Există o resursă în acest sens care pare a fi ca o Fata Morgana pentru ţara noastră, şi anume fondurile europene. Planificarea la nivel naţional pentru următorul exerciţiu financiar european ar trebui să fie făcută realist şi având în permanenţă în vedere importanţa stabilirii de priorităţi în materie de investiţii care să alinieze interesele regionale şi cele naţionale, în baza unor dialoguri (şi nu monologuri) extinse şi asumate cu partenerii sociali şi cu sectorul privat.

Conform acordului pentru perioada financiară 2014-2020, Uniunea Europeană a alocat mai puţine fonduri din bugetul propriu pentru programe operaţionale de coeziune socială şi economică, propunând, în acelaşi timp, un set de instrumente financiare inovatoare pentru creşterea interesului faţă de parteneriatele public-private în vederea realizării unor proiecte ample. Astfel, apare o oportunitate care, în alte state, este încurajată şi folosită la maximum, respectiv PPP.

În ciuda dezbaterilor intense pe marginea lipsurilor legii parteneriatului public-privat no. 178/2010 şi a ordonanţei de urgenţă no. 39-2011, care impun unele limitări în maximizarea avantajelor unor astfel de parteneriate, PPP-urile rămân o soluţie win-win pentru sectorul public şi cel privat, contribuind astfel la diminuarea aspectelor care ne ţin încă în spatele statelor europene.

2. Resursele umane. Din acest punctul de vedere, mai precis al calităţii lor, acestea au reprezentat un factor important în atragerea de investiţii străine directe în ultimul deceniu.

Studiile arată însă că productivitatea muncii în România reprezintă numai 42% din media Uniunii Europene.

Acest fapt se datorează nu numai nivelului mai scăzut de tehnologizare (dat fiind că, timp de mai multă vreme, România a fost destinaţia predilectă pentru echipamentele şi instalaţiile reutilizate), ci şi faptului că forţa de muncă activă nu beneficiază de un program organizat şi coerent de pregătire profesională continuă. Schimbările repetate ale sistemului de educaţie şi învăţământ din ultimii 20 de ani a făcut ca România să fie în pericol de nu mai produce forţa de lucru cu pregătirea şi cunoştinţele necesare pieţei actuale şi, implicit, de a-şi pierde şi avantajul unei forţe de lucru calificate.

Pentru a recupera decalajele de competitivitate, este nevoie de o creştere semnificativă a calităţii sistemului educaţional, care să contribuie la profesionalizarea României prin dezvoltarea tuturor segmentelor cerute de piaţă, inclusiv şcolile de meserii, concomitent cu oferirea de stimulente pentru a păstra specialiştii români în ţară, după modelul dezvoltat cu succes în industria de IT.

3.Sectorul financiar şi fiscal. Slăbiciunile din acest sector au avut, de departe, cele mai mari implicaţii asupra mediului de afaceri.

Criza a găsit sistemul bancar românesc dominat aproape în întregime de capital străin, pe fondul unei pieţe de capital autohtone destul de slab dezvoltate. Dezvoltarea unei pieţe de capital locale puternice şi lichide ar permite furnizarea fondurilor atât de necesare pentru finanţarea investiţiilor publice şi private, reducând totodată dependenţa de sursele de capital oferite de bănci. România ar putea urma exemplul Poloniei, care a devenit una dintre cele mai mari pieţe de capital din Europa la ora actuală.

O altă sursă alternativă de capital o reprezintă stimularea comportamentului de economisire pe termen lung al populaţiei, prin încurajarea participării la fondurile private de pensii, case private de asigurări de sănătate, etc., inclusiv prin măsuri fiscale cum ar fi deductibilităţi pentru sumele contribuite.

De asemenea, creşterea disciplinei bugetare prin îmbunătăţirea structurii şi eficienţei cheltuielilor bugetare reprezintă o altă măsură importanta de îmbunătăţire a acestui sector. România trebuie să continue dinamica investiţiilor de capital din ultimii ani, de care am amintit mai sus, care să genereze creşterea consumului şi, prin aceasta, a economiei.

Realitatea cifrelor arată că România este cu mult în urma statelor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare în produsul intern brut. Astfel, România are o cotă efectivă de colectare a impozitelor şi taxelor cu puţin peste jumătatea cotei nominale de impunere (16% impozit pe profit şi venit, 24% TVA), fapt care face ca ponderea veniturilor bugetare în PIB să nu depăşească 32-33% în ultimul deceniu, în timp ce media europeană este de 42-44%. Este, aşadar, nevoie de un plan coerent de creştere a gradului de colectare a veniturilor bugetare, dublat de o creştere substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene. Avem aici exemplul Bulgariei care, cu ajutorul fondurilor accesate de la Banca Mondială, a modernizat sistemul naţional, crescând gradul de colectare a veniturilor bugetare cu aproximativ 5-6%.

Este vital să ţinem seama de faptul că principiul competitivităţii, pe care unii îl prezintă în mod reducţionist, nu se reduce la un singur aspect. Un set complex de factori, care nu este nici pe departe exhaustiv, contribuie la dezbaterea generală despre direcţia competitivităţii în România. Acest set este completat de forma sub care sunt luate măsuri de dezvoltare economică, atât timp cât aspecte precum modul de formulare a legilor impune nevoia unei legislaţii secundare stufoase şi deschisă interpretărilor. Iar interpretările, după cum, ştim au uneori tendinţa de a fi subiective.

După spusele lui Milton Friedman, „singura soluţie este aceeaşi soluţie pe care o întâlnim peste tot: competiţia”. Regulile şi priorităţile diferă, însă, în funcţie de obiectivele stabilite. Iar atât timp cât există obiective clare, realizabile, măsurate şi, mai ales, asumate, competitivitatea României se va îndrepta în direcţia corectă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.2.2012

4 comentarii

  1. Sorin Camner
    2.2.2012, 10:59 pm

    Care productivitate a muncii? Masurata unde? Daca o masurati in multinationale, strict, s-ar putea sa aveti surprize. Si cum singurele locuri in care se produce ceva sunt multinationalele – surpriza….productivitatea muncii este cel putin egala.
    Sa arunci vorbe este simplu. Exista, insa, o motivatie pentru aceste declaratii – “Cum sa aveti pretentia sa va crestem salariile cand aveti productivitatea la doar 42% din cea ale caror salarii vreti sa le egalati?”.. Asa ca ciocul mi si joc de glezne.

  2. casandra
    3.2.2012, 11:21 am

    Ce manipulator este acest articol!
    Productivitatea scazuta a muncii este trecuta strict in contul fortei de munca, nu in contul structurii afacerilor din Romania. Pai, daca cinstitii patroni/actionari vor sa obine aceeasi productivitate a muncii cu cea din economiile dezvoltate sa faca bine si sa deschida afacri in doemnii cu valaore adaugata mare!
    Altfel, daca este vorba strict de cat produce salariatul roman raportat la cat este remunerat, suntem aproape campioni.
    http://www.doingbusiness.ro/ro/stiri-companii/2123/pwc-saratoga-rentabilitatea-capitalului-uman-hc-roi-a-scazut-cu-12-in-romania-in-2010
    Venitul brut generat de fiecare angajat roman pentru fiecare unitate monetară (fie ea euro, dolar american sau leu) plătită de angajator sub formă de remunerare este mai mare decat in Europa Occidentala. Dar productivitatea muncii este mare in Occident deoarece investitiile sunt facute in domenii mai tehnologizate, mai de varf, etc. La noi, fiecare patron vrea sa obtina din comert en detail sau din fabricarea ciorapilor cam cat obine in vest unul care a investit in microelectronica.
    “Costurile cu forţa de muncă raportate la costurile totale ale companiilor au crescut cu 10%, de la 9,26% în 2009, la 10,13% în 2010. Cu toate acestea, costurile cu forţa de muncă din România se menţin în continuare scăzute în comparaţie cu cele din Europa de Vest.” se spune in studiul citat mai sus. Cam asta este realitatea.
    Nu salariatii sunt responsabili pentru productivitatea scazuta a muncii din Romania, ci chiar patronii/actionarii companiilor. Felul incare toti aleg sa releva doar productivitatea muncii si sa o puna in relatie exclusiva doar cu forta de munca este si necinstit, si nefolositor. Nimeni nu arata care este randamentul capitalului, intensitatea capitalistica.
    Poate o productivitate multifactoriala ar fi mai cinstita.

  3. Norse
    3.2.2012, 5:27 pm

    In Romania, patronii sunt exact ca bugetarii – nu stiu decat sa ceara de la stat fel de fel de chestii. In schimb, si patronii, si bugetarii nu stiu cum sa fenteze mai bu=ine statul – bugetarii trag chiulul, ard gazul prin birouri, iar patronii fac evaziune fiscala, angajeaza la negru si isi cocoseaza angajatii. Si bugetarii, si patronii din Romania sunt lipsiti de competenta, de viziune si creativitate

  4. Din nou despre un subiect atât de drag nouă – productivitatea muncii « Blogul lui Dumitru lui Nae
    11.4.2012, 3:44 pm

    […] l-am găsit pe cursdeguvernare.ro și se numește Productivitatea muncii e doar 42% din media Uniunii Europene și este publicat în Februarie anul ăsta. Dincolo de faptul că dl. Simion este un susținător […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult