Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

La obiect

Gig economy – România e pe media UE la lucrătorii principali

Aproximativ 58% din persoanele a căror principală sursă de venituri este realizată prin intermediul platformelor online au cel puțin studii terțiare nonuniversitare, conform unei analize… Mai mult

23.10.2019

Cronicile
Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai

Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc

de Valentin Lazea 17.4.2012

Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă.

Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi?

A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? (Redacţia)

Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României:

Spre deosebire de ţări precum Bulgaria (care înregistrează un excedent de aproximativ 4 procente din PIB din turismul internaţional) sau Croaţia (care înregistrează un excedent de peste 6 procente din PIB), România “reuşeşte” contraperformanţa rară de a înregistra anual un deficit de 0,2-0,3 procente din PIB din turismul internaţional. La noi nu s-a înţeles faptul că turismul reprezintă modalitatea cea mai atractivă şi cea mai la îndemână de a face export. Iar “păcatul capital” al turismului românesc a fost acela că s-a orientat prea puţin înspre atragerea investitorilor străini şi a clienţilor străini, întrucât aceştia – nu-i aşa? – sunt pretenţioşi şi doresc calitate în schimbul banilor cheltuiţi în timp ce la turiştii români se aplică expresia “merge şi aşa….”

În continuare vom prezenta zece simptome ale bolii de care suferă turismul internaţional din România. Toate au însă legătură, într-un fel sau altul, cu ideea de a nu-i lăsa pe străini să intre prea mult în acest domeniu.

1. Spre deosebire de bulgari, care au atras în mod activ investitori străini în turism, la noi aceştia au fost ţinuţi deliberat la distanţă, printr-o privatizare confuză a activelor, prin lipsa de claritate în ce priveşte proprietatea asupra acestora etc. Aşa se explică faptul că din stocul total de Investiţii Străine Directe, de circa 53 miliarde euro, mai puţin de 1 la sută reprezintă bani investiţi de străini în turismul românesc.

2. Nu poţi să faci turism de lux amestecat cu turismul sindical, de exemplu. Până şi Ceauşescu înţelesese, prin anii ’60, că dacă doreşti să atragi turişti străini, atunci o serie de staţiuni (Poiana Braşov, Olimp-Cap Aurora) trebuie să aibă o infrastructură hotelieră de 4 şi 5 stele, iar staţiunile cu hoteluri de 2 sau 3 stele, accesibile tuturor, trebuie sa fie separate. Acum, la noi nu există nici o separare a staţiunilor între categoria “lux” şi categoria “popular”, astfel încât chiar Mamaia, considerată perla litoralului românesc, are mai multe hoteluri de 2 sau 3 stele, decât hoteluri de 4 sau 5 stele.

3. Miza prea mare pe turismul litoral (pe care sezonul prea scurt, de numai patru luni, îl face necompetitiv cu Grecia, Turcia, Cipru etc.) a făcut să fie neglijată infrastructura altor tipuri de turism. De exemplu, turismul balneo-climateric (pentru care România are cel de al doilea potenţial din Europa) este complet rămas în urmă, chiar şi faţă de vecinii unguri. Şi când te gândeşti că acum o sută douăzeci de ani Băile Herculane rivalizau cu Karlovy Vary….De asemenea, turismul cultural-religios este cvasi-inexistent. Dintre cele şapte monumente UNESCO găzduite de România, unele sunt accesibile numai dacă faci programare telefonică dinainte (bisericile săseşti fortificate), iar altele se află într-o stare avansată de degradare (cetăţile dacice din Muntii Orăştiei). La fel, în materie de turism legat de competiţiile sportive, nu suntem în stare să organizăm un Campionat European- la orice tip de sport- măcar odată la cinci ani, în timp ce sârbii organizează anual unul sau două astfel de evenimente.

4. Cine aşteaptă ca turiştii din Germania, Franţa, Italia (principalele “bazine” de turişti străini care pot şi vor să viziteze România) să călătorească până aici cu mjloace auto, poate să aştepte mult şi bine. Ar fi fost necesară o dezvoltare inteligentă a aeroporturilor aflate în apropierea principalelor zone turistice (Suceava, Baia Mare, Sibiu, Tulcea) şi a şoselelor de legătură a acestora cu monumentele respective.

5. Politica în materie de taxare (cu TVA “normală”, redusă sau zero) a introdus şi ea suficientă confuzie. În mod normal, fiind asimilabil expoturilor, turismul internaţional ar trebui să se bucure, ca şi acestea, de exceptare de la plata TVA.

6. Nu poţi face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din întreaga economie, exceptând personalul din agricultură. În ţările occidentale, salariile din turism se situează, de regulă, peste media economiei naţionale.

7. La fel, nu poţi face turism de calitate cu personal care nu vorbeşte cel puţin două limbi străine. A se vedea exemplul vecinilor bulgari, care şi-au instruit personalul foarte bine în acest domeniu. La noi, reacţia patronilor din turism este aceea că, dacă îi trimit la cursuri de limbi străine pe salariaţi, îi vor pierde imediat după terminarea cursului.

8. Politica de tarife bazată pe turismul de week-end, în care îl prinzi pe turist pentru două nopţi şi “îl jupoi de piele” este cea mai contraproductivă formă de promovare. Iar pe turiştii străini poţi să-i păcăleşti odată, după care…

9. Agenţiile de turism autohtone se concetrează mai mult pe ducerea de români în străinătate şi prea puţin pe aducerea de străini în România. Este adevărat că pentru “incoming” este nevoie de eforturi de promovare, de intrare în alianţe cu agenţii de turism străine etc.

10. Nu în ultimul rând, la conducerea acestui sector s-au perindat, în ultimii douăzecişidoi de ani (sub toate guvernele post-decembriste) persoane cu afaceri în acest sector, care nu aveau nici un interes să “revoluţioneze” sistemul.

Notă: Articolul reprezintă viziunea lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, şi nu implică poziţia Băncii Naţionale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.4.2012

3 comentarii

  1. Tiberiu Cazacioc
    17.4.2012, 6:12 pm

    @punctul 9: Industria de turism din Romani este o industrie de care doar vinde sejururi in strainatate si sejururi in Romania. Si ceva vanzari de bilete de avion. Niste boutique-uri. Nu dezvolta produse turistice, nu inoveaza, nu coopereaza. Si nu este cazul sa o luam din nou, cu oul si gaina, “Dati-ne avantaje, acumulam si pe urma inovam”. Au trecut 22 de ani si nici una din ofertele de produs turistic, la vanzare in Romania, pemntru romani, aici, nu te lasa cu gura cascata. Doar pensiuni si vacante de Paste. Nu este nevoie de scoli de turism ca sa vinzi o cazare si 2 zile de vacanta. Asta o poate face oricine ?! Dar nu oricine poate inova in materie de produse turistice.

  2. ionut
    19.4.2012, 4:07 pm

    nimic din ce nu stiam si totul pe un ton urechist. generalitati bune doar pentru o sueta intre batranii de la bufet.
    parerea acestui domn bancher nu este deloc relevanta in acest subiect.
    chiar simt c-am pierdut vremea cu aceasta lectura.
    voi continua sa va citesc articolele si pe viitor, dar sper sa fiti mai atenti la calitate

    • Cristian Grosu
      19.4.2012, 4:28 pm

      @ ionuţ:
      N-ar fi rău dacă acest “urechism” ar deveni strategie coerentă, iar această “şuetă” ar deveni plan de acţiune. Eu, unul, cred că soluţiile sunt la fel de simple precum cele prezentate aici – poate că asta ne şi exasperează – dar lipseşte minima voinţă de a întreprinde măcar lucrurile simple.

      “Bancherul” scrie şi de ce lipseşte minima voinţă. Şi tot el atinge şi un alt punct, în care nu mai e amator: deocamdată turismul produce deficit, iar jobul lui e ce naibii să facă cu atâtea deficite.

      Chiar: ia întrebaţi pe cei care se tot ocupă de turism, de ce nu au făcut/fac lucrurile astea “simple” – poate că Dvs. au să vă răspundă:)
      Dacă aveţi o viziune atât de amplă încât aveţi sentimentul că aţi pierdut vremea înseamnă că sunteţi bun de ministru al turismului:) Cereţi postul.

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll (fără 700.000 de voturi din diaspora): Klaus Iohannis 39%, Viorica Dăncilă 22,5%, Dan Barna 16,4%

Razvan Diaconu

Exit-poll realizat de Curs/Avangarde arată că actualul președinte, Klaus Iohannis, și președintele PSD, Viorica Dăncilă, sunt cei doi candidați care se vor confrunta în turul… Mai mult

Europa

35% din germani vor avea rădăcini în străinătate, în 2040. Românii, comunitatea cea mai numeroasă stabilită anul trecut în Germania

Mariana Bechir

Cel puțin 35% din locuitorii Germaniei vor fi migranți sau descendenți din migranți, peste 20 de ani, a declarat, pentru Deutsche Welle, Herbert Brücker, șeful… Mai mult

Stiri

Răspuns dur al Germaniei pentru președintele Emmanuel Macron, care a afirmat că NATO este în ”moarte cerebrală”

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a avertizat, duminică, Franța, cu privire la subminarea NATO, în cel mai dus răspuns dat de Berlin de… Mai mult

Stiri

Incidente la vot. MAI a intervenit în 17 cazuri

Vladimir Ionescu

17 sesizări de posibile incidente electorale care au legătură cu desfășurarea alegerilor au fost înregistrate la nivel național de la deschiderea secțiilor de votare, a… Mai mult

Stiri

Doi din zece români recunosc că au distribuit știri false pe rețelele de socializare

Vladimir Ionescu

Doi din zece români recunosc că au distribuit știri false pe rețelele de socializare, în condițiile în care aproape jumătate sunt de părere că acestea… Mai mult

Stiri

Alegeri prezidențiale: Prezența la vot din oră în oră

Razvan Diaconu

UPDATE – ora 21,00: Prezența la vot, la închiderea urnelor a fost de 47,66%, mai mică decât îm urmă cu cinci ani (52,31%). UPDATE –… Mai mult

Stiri

Donald Trump nu este de acord cu reducerea tarifelor pentru bunurile din China

Vladimir Ionescu

Președintele american Donald Trump nu este de acord cu reducerea tarifelor asupra bunurilor din China, transmite presa internațională. ”Nu am fost de acord cu nimic”,… Mai mult