fbpx

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

La obiect

2020 – 9 pensionari la 10 salariați. S-a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 10 ani a pensiei medii

Anul trecut, pensia medie a crescut cu 16,1%, cea mai mare valoare din ultimii zece ani, potrvit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Puterea… Mai mult

31.03.2021

Europa

DOCUMENT / Încă o strategie europeană pentru care trebuie să se pregătească România: Interzicerea a noi produse chimice considerate periculoase pentru sănătate

Noi probleme s-ar putea adăuga în economie – în industria alimentară, în agricultură și în industria chimică, atunci când va intra în vigoare noua strategie… Mai mult

31.03.2021

Chestiunea

Capitalul românesc e pregătit de evoluție: Guvernul are un plan de revoluție?

Încrederea în viitor e boala congenitală a antreprenorului – însă rareori poți vedea atâta determinare de-a fructifica acest moment de criză cum s-a văzut marți… Mai mult

30.03.2021

Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai

Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc

de Valentin Lazea 17.4.2012

Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă.

Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi?

A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? (Redacţia)

Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României:

Spre deosebire de ţări precum Bulgaria (care înregistrează un excedent de aproximativ 4 procente din PIB din turismul internaţional) sau Croaţia (care înregistrează un excedent de peste 6 procente din PIB), România “reuşeşte” contraperformanţa rară de a înregistra anual un deficit de 0,2-0,3 procente din PIB din turismul internaţional. La noi nu s-a înţeles faptul că turismul reprezintă modalitatea cea mai atractivă şi cea mai la îndemână de a face export. Iar “păcatul capital” al turismului românesc a fost acela că s-a orientat prea puţin înspre atragerea investitorilor străini şi a clienţilor străini, întrucât aceştia – nu-i aşa? – sunt pretenţioşi şi doresc calitate în schimbul banilor cheltuiţi în timp ce la turiştii români se aplică expresia “merge şi aşa….”

În continuare vom prezenta zece simptome ale bolii de care suferă turismul internaţional din România. Toate au însă legătură, într-un fel sau altul, cu ideea de a nu-i lăsa pe străini să intre prea mult în acest domeniu.

1. Spre deosebire de bulgari, care au atras în mod activ investitori străini în turism, la noi aceştia au fost ţinuţi deliberat la distanţă, printr-o privatizare confuză a activelor, prin lipsa de claritate în ce priveşte proprietatea asupra acestora etc. Aşa se explică faptul că din stocul total de Investiţii Străine Directe, de circa 53 miliarde euro, mai puţin de 1 la sută reprezintă bani investiţi de străini în turismul românesc.

2. Nu poţi să faci turism de lux amestecat cu turismul sindical, de exemplu. Până şi Ceauşescu înţelesese, prin anii ’60, că dacă doreşti să atragi turişti străini, atunci o serie de staţiuni (Poiana Braşov, Olimp-Cap Aurora) trebuie să aibă o infrastructură hotelieră de 4 şi 5 stele, iar staţiunile cu hoteluri de 2 sau 3 stele, accesibile tuturor, trebuie sa fie separate. Acum, la noi nu există nici o separare a staţiunilor între categoria “lux” şi categoria “popular”, astfel încât chiar Mamaia, considerată perla litoralului românesc, are mai multe hoteluri de 2 sau 3 stele, decât hoteluri de 4 sau 5 stele.

3. Miza prea mare pe turismul litoral (pe care sezonul prea scurt, de numai patru luni, îl face necompetitiv cu Grecia, Turcia, Cipru etc.) a făcut să fie neglijată infrastructura altor tipuri de turism. De exemplu, turismul balneo-climateric (pentru care România are cel de al doilea potenţial din Europa) este complet rămas în urmă, chiar şi faţă de vecinii unguri. Şi când te gândeşti că acum o sută douăzeci de ani Băile Herculane rivalizau cu Karlovy Vary….De asemenea, turismul cultural-religios este cvasi-inexistent. Dintre cele şapte monumente UNESCO găzduite de România, unele sunt accesibile numai dacă faci programare telefonică dinainte (bisericile săseşti fortificate), iar altele se află într-o stare avansată de degradare (cetăţile dacice din Muntii Orăştiei). La fel, în materie de turism legat de competiţiile sportive, nu suntem în stare să organizăm un Campionat European- la orice tip de sport- măcar odată la cinci ani, în timp ce sârbii organizează anual unul sau două astfel de evenimente.

4. Cine aşteaptă ca turiştii din Germania, Franţa, Italia (principalele “bazine” de turişti străini care pot şi vor să viziteze România) să călătorească până aici cu mjloace auto, poate să aştepte mult şi bine. Ar fi fost necesară o dezvoltare inteligentă a aeroporturilor aflate în apropierea principalelor zone turistice (Suceava, Baia Mare, Sibiu, Tulcea) şi a şoselelor de legătură a acestora cu monumentele respective.

5. Politica în materie de taxare (cu TVA “normală”, redusă sau zero) a introdus şi ea suficientă confuzie. În mod normal, fiind asimilabil expoturilor, turismul internaţional ar trebui să se bucure, ca şi acestea, de exceptare de la plata TVA.

6. Nu poţi face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din întreaga economie, exceptând personalul din agricultură. În ţările occidentale, salariile din turism se situează, de regulă, peste media economiei naţionale.

7. La fel, nu poţi face turism de calitate cu personal care nu vorbeşte cel puţin două limbi străine. A se vedea exemplul vecinilor bulgari, care şi-au instruit personalul foarte bine în acest domeniu. La noi, reacţia patronilor din turism este aceea că, dacă îi trimit la cursuri de limbi străine pe salariaţi, îi vor pierde imediat după terminarea cursului.

8. Politica de tarife bazată pe turismul de week-end, în care îl prinzi pe turist pentru două nopţi şi “îl jupoi de piele” este cea mai contraproductivă formă de promovare. Iar pe turiştii străini poţi să-i păcăleşti odată, după care…

9. Agenţiile de turism autohtone se concetrează mai mult pe ducerea de români în străinătate şi prea puţin pe aducerea de străini în România. Este adevărat că pentru “incoming” este nevoie de eforturi de promovare, de intrare în alianţe cu agenţii de turism străine etc.

10. Nu în ultimul rând, la conducerea acestui sector s-au perindat, în ultimii douăzecişidoi de ani (sub toate guvernele post-decembriste) persoane cu afaceri în acest sector, care nu aveau nici un interes să “revoluţioneze” sistemul.

Notă: Articolul reprezintă viziunea lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, şi nu implică poziţia Băncii Naţionale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.4.2012

3 comentarii

  1. Tiberiu Cazacioc
    17.4.2012, 6:12 pm

    @punctul 9: Industria de turism din Romani este o industrie de care doar vinde sejururi in strainatate si sejururi in Romania. Si ceva vanzari de bilete de avion. Niste boutique-uri. Nu dezvolta produse turistice, nu inoveaza, nu coopereaza. Si nu este cazul sa o luam din nou, cu oul si gaina, “Dati-ne avantaje, acumulam si pe urma inovam”. Au trecut 22 de ani si nici una din ofertele de produs turistic, la vanzare in Romania, pemntru romani, aici, nu te lasa cu gura cascata. Doar pensiuni si vacante de Paste. Nu este nevoie de scoli de turism ca sa vinzi o cazare si 2 zile de vacanta. Asta o poate face oricine ?! Dar nu oricine poate inova in materie de produse turistice.

  2. ionut
    19.4.2012, 4:07 pm

    nimic din ce nu stiam si totul pe un ton urechist. generalitati bune doar pentru o sueta intre batranii de la bufet.
    parerea acestui domn bancher nu este deloc relevanta in acest subiect.
    chiar simt c-am pierdut vremea cu aceasta lectura.
    voi continua sa va citesc articolele si pe viitor, dar sper sa fiti mai atenti la calitate

    • Cristian Grosu
      19.4.2012, 4:28 pm

      @ ionuţ:
      N-ar fi rău dacă acest “urechism” ar deveni strategie coerentă, iar această “şuetă” ar deveni plan de acţiune. Eu, unul, cred că soluţiile sunt la fel de simple precum cele prezentate aici – poate că asta ne şi exasperează – dar lipseşte minima voinţă de a întreprinde măcar lucrurile simple.

      “Bancherul” scrie şi de ce lipseşte minima voinţă. Şi tot el atinge şi un alt punct, în care nu mai e amator: deocamdată turismul produce deficit, iar jobul lui e ce naibii să facă cu atâtea deficite.

      Chiar: ia întrebaţi pe cei care se tot ocupă de turism, de ce nu au făcut/fac lucrurile astea “simple” – poate că Dvs. au să vă răspundă:)
      Dacă aveţi o viziune atât de amplă încât aveţi sentimentul că aţi pierdut vremea înseamnă că sunteţi bun de ministru al turismului:) Cereţi postul.

Lăsați un comentariu


Stiri

Scandalul de la Spitalul Foișorul de Foc a devenit scandal politic: USR-PLUS și-a salvat în ultimul moment ministrul de la Sănătate

Vladimir Ionescu

Partidele din coaliție au aplanat luni, pentru moment, discuțiile din interior privind demiterea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății – problemă ridicată… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Ce date vor ajunge la ANAF după conectarea caselor de marcat și cum ar putea fi folosite

AVOCATNET

Odată ce casele de marcat cu jurnal electronic vor fi conectate la sistemul de monitorizare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), autoritățile vor căpăta… Mai mult

Europa

Comisia propune scutirea de TVA a bunurilor și serviciilor vitale distribuite de UE în perioadele de criză

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a propune scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) a bunurilor și serviciilor care, în perioadele de criză, sunt puse la… Mai mult

Europa

Johnson & Johnson a început livrările de vaccin antiCovid către UE. În România ajung joi 60.000 de doze

Iulian Soare

Compania Johnson & Johnson a început luni livrarea în UE a vaccinului contra Covid-19, ser ce se administrează într-o singură doză. Anul acesta urmează să… Mai mult

Europa

Cinci scenarii despre cum va arăta lumea în 2040 – raport al Consiliul Naţional de Securitate al SUA

Vladimir Ionescu

Bolile, decalajul dintre cei bogați și cei săraci, schimbările climatice și conflictele din interiorul și dintre națiuni vor reprezenta provocări și mai mari în deceniile… Mai mult

Europa

Amenda pentru adevăr: Turcia blochează un contract de 83 milioane dolari pentru Italia după ce Mario Draghi l-a numit „dictator” pe Erdogan

Razvan Diaconu

Turcia a decis blocarea unui contract în valoare de 83 de milioane de dolari destinat achiziționării de elicoptere militare produse de firma italienească Leonardo, după… Mai mult

Stiri

Cât de reale sunt raportările privind reciclarea? Dosar penal pentru 38.000 de tone de ambalaje reciclate fictiv

Vladimir Ionescu

Un număr de 24 de percheziţii au avut loc luni în București şi în alte şase judeţe, la persoane şi firme bănuite că ar fi… Mai mult