La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

La obiect

Raport al Băncii Naţionale a Austriei: Românii – datorii mici, dar risc de neplată mare

România are cea mai mică pondere în PIB a îndatorării gospodăriilor, sub 15%, potrivit unui raport inclus în publicaţia electronică Focus on European Integration Q1/19… Mai mult

10.03.2019

Cronicile
Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai

Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc

de Valentin Lazea 17.4.2012

Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă.

Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi?

A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? (Redacţia)

Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României:

Spre deosebire de ţări precum Bulgaria (care înregistrează un excedent de aproximativ 4 procente din PIB din turismul internaţional) sau Croaţia (care înregistrează un excedent de peste 6 procente din PIB), România “reuşeşte” contraperformanţa rară de a înregistra anual un deficit de 0,2-0,3 procente din PIB din turismul internaţional. La noi nu s-a înţeles faptul că turismul reprezintă modalitatea cea mai atractivă şi cea mai la îndemână de a face export. Iar “păcatul capital” al turismului românesc a fost acela că s-a orientat prea puţin înspre atragerea investitorilor străini şi a clienţilor străini, întrucât aceştia – nu-i aşa? – sunt pretenţioşi şi doresc calitate în schimbul banilor cheltuiţi în timp ce la turiştii români se aplică expresia “merge şi aşa….”

În continuare vom prezenta zece simptome ale bolii de care suferă turismul internaţional din România. Toate au însă legătură, într-un fel sau altul, cu ideea de a nu-i lăsa pe străini să intre prea mult în acest domeniu.

1. Spre deosebire de bulgari, care au atras în mod activ investitori străini în turism, la noi aceştia au fost ţinuţi deliberat la distanţă, printr-o privatizare confuză a activelor, prin lipsa de claritate în ce priveşte proprietatea asupra acestora etc. Aşa se explică faptul că din stocul total de Investiţii Străine Directe, de circa 53 miliarde euro, mai puţin de 1 la sută reprezintă bani investiţi de străini în turismul românesc.

2. Nu poţi să faci turism de lux amestecat cu turismul sindical, de exemplu. Până şi Ceauşescu înţelesese, prin anii ’60, că dacă doreşti să atragi turişti străini, atunci o serie de staţiuni (Poiana Braşov, Olimp-Cap Aurora) trebuie să aibă o infrastructură hotelieră de 4 şi 5 stele, iar staţiunile cu hoteluri de 2 sau 3 stele, accesibile tuturor, trebuie sa fie separate. Acum, la noi nu există nici o separare a staţiunilor între categoria “lux” şi categoria “popular”, astfel încât chiar Mamaia, considerată perla litoralului românesc, are mai multe hoteluri de 2 sau 3 stele, decât hoteluri de 4 sau 5 stele.

3. Miza prea mare pe turismul litoral (pe care sezonul prea scurt, de numai patru luni, îl face necompetitiv cu Grecia, Turcia, Cipru etc.) a făcut să fie neglijată infrastructura altor tipuri de turism. De exemplu, turismul balneo-climateric (pentru care România are cel de al doilea potenţial din Europa) este complet rămas în urmă, chiar şi faţă de vecinii unguri. Şi când te gândeşti că acum o sută douăzeci de ani Băile Herculane rivalizau cu Karlovy Vary….De asemenea, turismul cultural-religios este cvasi-inexistent. Dintre cele şapte monumente UNESCO găzduite de România, unele sunt accesibile numai dacă faci programare telefonică dinainte (bisericile săseşti fortificate), iar altele se află într-o stare avansată de degradare (cetăţile dacice din Muntii Orăştiei). La fel, în materie de turism legat de competiţiile sportive, nu suntem în stare să organizăm un Campionat European- la orice tip de sport- măcar odată la cinci ani, în timp ce sârbii organizează anual unul sau două astfel de evenimente.

4. Cine aşteaptă ca turiştii din Germania, Franţa, Italia (principalele “bazine” de turişti străini care pot şi vor să viziteze România) să călătorească până aici cu mjloace auto, poate să aştepte mult şi bine. Ar fi fost necesară o dezvoltare inteligentă a aeroporturilor aflate în apropierea principalelor zone turistice (Suceava, Baia Mare, Sibiu, Tulcea) şi a şoselelor de legătură a acestora cu monumentele respective.

5. Politica în materie de taxare (cu TVA “normală”, redusă sau zero) a introdus şi ea suficientă confuzie. În mod normal, fiind asimilabil expoturilor, turismul internaţional ar trebui să se bucure, ca şi acestea, de exceptare de la plata TVA.

6. Nu poţi face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din întreaga economie, exceptând personalul din agricultură. În ţările occidentale, salariile din turism se situează, de regulă, peste media economiei naţionale.

7. La fel, nu poţi face turism de calitate cu personal care nu vorbeşte cel puţin două limbi străine. A se vedea exemplul vecinilor bulgari, care şi-au instruit personalul foarte bine în acest domeniu. La noi, reacţia patronilor din turism este aceea că, dacă îi trimit la cursuri de limbi străine pe salariaţi, îi vor pierde imediat după terminarea cursului.

8. Politica de tarife bazată pe turismul de week-end, în care îl prinzi pe turist pentru două nopţi şi “îl jupoi de piele” este cea mai contraproductivă formă de promovare. Iar pe turiştii străini poţi să-i păcăleşti odată, după care…

9. Agenţiile de turism autohtone se concetrează mai mult pe ducerea de români în străinătate şi prea puţin pe aducerea de străini în România. Este adevărat că pentru “incoming” este nevoie de eforturi de promovare, de intrare în alianţe cu agenţii de turism străine etc.

10. Nu în ultimul rând, la conducerea acestui sector s-au perindat, în ultimii douăzecişidoi de ani (sub toate guvernele post-decembriste) persoane cu afaceri în acest sector, care nu aveau nici un interes să “revoluţioneze” sistemul.

Notă: Articolul reprezintă viziunea lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, şi nu implică poziţia Băncii Naţionale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.4.2012

3 comentarii

  1. Tiberiu Cazacioc
    17.4.2012, 6:12 pm

    @punctul 9: Industria de turism din Romani este o industrie de care doar vinde sejururi in strainatate si sejururi in Romania. Si ceva vanzari de bilete de avion. Niste boutique-uri. Nu dezvolta produse turistice, nu inoveaza, nu coopereaza. Si nu este cazul sa o luam din nou, cu oul si gaina, “Dati-ne avantaje, acumulam si pe urma inovam”. Au trecut 22 de ani si nici una din ofertele de produs turistic, la vanzare in Romania, pemntru romani, aici, nu te lasa cu gura cascata. Doar pensiuni si vacante de Paste. Nu este nevoie de scoli de turism ca sa vinzi o cazare si 2 zile de vacanta. Asta o poate face oricine ?! Dar nu oricine poate inova in materie de produse turistice.

  2. ionut
    19.4.2012, 4:07 pm

    nimic din ce nu stiam si totul pe un ton urechist. generalitati bune doar pentru o sueta intre batranii de la bufet.
    parerea acestui domn bancher nu este deloc relevanta in acest subiect.
    chiar simt c-am pierdut vremea cu aceasta lectura.
    voi continua sa va citesc articolele si pe viitor, dar sper sa fiti mai atenti la calitate

    • Cristian Grosu
      19.4.2012, 4:28 pm

      @ ionuţ:
      N-ar fi rău dacă acest “urechism” ar deveni strategie coerentă, iar această “şuetă” ar deveni plan de acţiune. Eu, unul, cred că soluţiile sunt la fel de simple precum cele prezentate aici – poate că asta ne şi exasperează – dar lipseşte minima voinţă de a întreprinde măcar lucrurile simple.

      “Bancherul” scrie şi de ce lipseşte minima voinţă. Şi tot el atinge şi un alt punct, în care nu mai e amator: deocamdată turismul produce deficit, iar jobul lui e ce naibii să facă cu atâtea deficite.

      Chiar: ia întrebaţi pe cei care se tot ocupă de turism, de ce nu au făcut/fac lucrurile astea “simple” – poate că Dvs. au să vă răspundă:)
      Dacă aveţi o viziune atât de amplă încât aveţi sentimentul că aţi pierdut vremea înseamnă că sunteţi bun de ministru al turismului:) Cereţi postul.

Lăsați un comentariu


Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult

Europa

România, locul 7 în UE la indicatorul ponderea gazelor de seră absorbite de păduri

Iulian Soare

România este pe locul şapte în Uniunea Europeană la indicatorul ponderea gazelor cu efect de seră absorbite de păduri – 21% din totalul de 113,4… Mai mult

Stiri

Românii țin în bănci aproape 37 mld. lei, fără acoperirea Fondului de Garantare a Depozitelor

Adrian N Ionescu

Depozitele bancare ale persoanelor fizice neacoperite de Fondul de Garantare (FGDB) se ridicau la peste 36,8 miliarde de lei la sfârşitului anului 2018. Astfel, cei… Mai mult

Europa

Alegeri Olanda / Coaliția premierului pierde majoritatea în Senat, populiștii urcă, extremiștii scad

Iulian Soare

Coaliţia guvernamentală a premierului Mark Rutte (foto) a pierdut majoritatea în camera superioară a Parlamentului, după alegerile provinciale de miercuri, ce au consemnat o creştere… Mai mult