marți

19 martie, 2024

1 februarie, 2012

Cea de-a doua temă a campaniei „Cum ieşim din lumea a doua” se referă la cei care, tăcuţi, duc de trei ani greul crizei: cei din economia privată.

Mediul de afaceri românesc şi bolile copilăriei sale. Diagnoza şi tratamentul

Funcţionare, sanitate, fiscalitate. Ce şi de ce nu merge – pe fond şi pe formă?


Care să fie sursele competitivităţii sale?

Şi cum se poate el adapta unui model economic pe care criza îl reclamă?

Pe ce butoane – de principiu şi legislative – ar trebui să apese decidenţii pentru a-l face atractiv, într-o lume în care atragerea investiţiilor a devenit o miză strategică? (REDACŢIA)

Astăzi, GABRIEL BIRIŞ, partener la Biriş-Goran, avocat specializat în legislaţie fiscală

Care ar fi carenţele de fond ale mediului de afaceri românesc, cele care subminează funcţionarea sa fluentă şi predictibilă, şi care ar fi carenţele de formă, cele care-l fac neatractiv?

Din punct de vedere fiscal, Romania are cateva probleme care se cer a fi urgent rezolvate:

  • instabilitatea legislatiei fiscale. Problema nu poate fi rezolvata decat prin asezarea pe principii solide a fiscalitatii, largirea bazei impozabile in special prin eliminarea exceptiilor sau tratamentelor diferentiate in functie de modul de obtinere a veniturilor;

  • slaba administrare fiscala. Acest lucru face ca evaziunea fiscala sa fie la cote care afecteaza siguranta nationala. Contrabanda cu produse accizabile (tutun, petrol alcool) este inca la cote periculoase, iar frauda de TVA probabil ca depaseste intreg deficitul bugetar. Evaziunea, pe langa faptul ca duce la scaderea veniturilor bugetare (avand consecinta instabilitate legislativa si cresterea taxelor pentru afacerile legitime) afecteaza si concurenta. Sunt deja cateva cazuri de companii retrase din Romania din cauza concurentei neloiale facute de evazionisti;

  • impozitarea excesiva a muncii. Rata efectiva de impunere este de aprox. 45% (total costuri angajator/sarcina fiscala totala), ceea ce impreuna cu “supapele” create in legislatie explica gradul redus de conformare voluntara;

  • lipsa unei legislatii care sa stimuleze amplasarea in Romania a companiilor de tip holding. O astfel de legislatia ar stimula pastrarea capitalului romanesc in tara, atragerea de capital strain si dezvoltarea serviciilor finaciare si profesionale.

Dacă ar fi să resetăm principiile, eventual legislaţia care priveşte direct mediul de afaceri românesc, mai ales sub aspect fiscal, s-ar impune câteva măsuri:

  • as introduce in legislatia fiscala principiul “in dubio contra fiscum” (legea neclara se interpreteaza in favoarea contribuabilului). Un astfel de principiu ar crea un mediu mult mai sanatos: legiuitorul va fi mai responsabil, contribuabilul de buna credinta nu va fi hartuit de inspectori iar inspectorii nu vor mai fi hartuiti de Curtea de conturi.
  • as introduce legislatia care sa favorizeze amplasarea in Romania a holdingurilor, din motivele enumerate mai sus;
  • as extinde masurile de simplificare la TVA la maxim posibil, pentru a reduce frauda de TVA. De fapt, daca nu ar fi interzis de legislatia europeana, as introduce masurile de simplificare erga omnes. Daca TVA-ul nu ar mai circula intre firme, avantajele ar fi multiple – atat pentru buget cat si pentru piata. Enumăr: s-ar elimina posibilitatea intermediarilor de a fura TVA (la achizitii intracomunitare urmate de vanzari interne); s-ar elimina fraudele la rambursarea de TVA; s-ar reduce costurile de administrare (peste 50% din inspectorii fiscali lucreaza pentru controale in vederea rambursarii – forta de control astfel eliberata ar putea fi folosita pentru alte controale in domenii de risc); s-ar elimina coruptia asociata rambursarile de TVA; s-ar reduce costurile de finantare pentru economie si s-ar reduce blocajul financiar (masura ar fi echivalenta cu plata TVA la incasarea facturii).
  • as reforma impozitul pe proprietati, in special cel pentru cladiri;
  • as introduce un moment zero (impozitare sume sau bunuri nefiscalizate anterior, declarate intr-o perioada limitata de timp), combinat cu imbunatatirea masurilor de control indirect).

Sub aspectul competitivităţii, mediul nostru de afaceri are vaste resurse, care nu sunt, sau sunt slab exploatate. Iată câteva dintre butoanele pe care s-ar putea apăsa:

  • In primul rand, agricultura. Romaia are resurse atat pentru agricultura industriala cat si pentru agricultura bio slab utilizate. Trebuiesc sisteme de colectare si retele de procesare a produselor agricole astfel incat sa se reduca dependenta de importuri si sa se asigure si exporturi consistente;
  • Cercetare. Chiar daca greu de crezut, in Romania exista clustere de inovare cu rezultate excelente. Din pacate, cele mai multe fie se pierd din lipsa banilor pentru dezvoltare fie sunt implementate pe alte meleaguri. Prin mecanisme de finantare sau garantare eficiente, astfel de inovatii ar putea deveni motor de crestere si creare de locuri de munca;
  • Pozitia strategica si relatii traditional bune cu China si tarile bogate din Orientul mijlociu. Printr-o legislatie care sa favorizeze holdingurile si o politica externa isteata, putem devein relative usor sir epee placa turnanta a investitiilor straina in zona, nu numai in Romania (de ex., Cipru este cel mai mare investitor in Rusia!!!);
  • Ape bio-termale. Resurse exista din belsug si de cea mai buna calitate, dar extreme de slab valorificate. Probabil ca cel mai bun exemplu sunt statiunile Baile Herculane si Govora. Romania ar putea fi devein rapid o destinatie pentru un anumit gen de turism.
  • Fonduri europene. Sunt o uriasa sursa de finantare slab accesata. Trebuie concentrate eforturile si resursele pentru ca gradul de utilizare al acestori fonduri sa fie apropiat de 100%.
  • Buna guvernare. Foarte multe resurse se irosesc datorita unor sisteme mult prea birocratice, care favorizeaza lipsa de professionalism, ne-asumarea de raspundere si coruptia. Prin informatizare si training, intr-un timp relative scurt, astfel de probleme pot disparea sau, cel putin, reduce din importanta.


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: