La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile
Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.

Mihail Dumitru: Atuurile României în Politica Agricolă Comună a UE. Cum le folosim

de Mihail Dumitru 20.3.2012

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:

  • avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
  • cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
  • ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi a scos România din recesiune.
  • un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
  • calea produsului din gospodărie pe rafturile magazinelor este încâlcită
  • planurile zootehnice sunt haotice, sistemul este vulnerabil: Curtea de Conturi constata, recent, că peste 9 milioane de animale au fost plimbate dintr-o curte în alta pentru ca falşi proprietari să încaseze subvenţiile pe ele.
  • iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Care să fie 3-5 paşi pentru ca într-o perioadă de, să zicem 5 ani, agricultura să fie un sistem închegat, care să asigure consumul intern şi să-şi garanteze contribuţia la PIB? (Redacţia)

Mihail Dumitru, director în Direcţia Generală de Agricultură a Comisiei Europene, fost ministru al Agriculturii

România a aniversat la 1 ianuarie 2012 cinci ani în Uniunea Europeană în momentul în care UE aniversează cincizeci de ani de politică agricolă comună (PAC). Calitatea de stat membru a deschis o paletă largă de oportunităţi economiei rurale româneşti, cele financiare, comerciale şi teritoriale fiind cele mai vizibile. Cât de pregătiţi sunt însă sectorul agricol, actorii economiei rurale şi administraţia românescă să le valorifice? Ce provocări ne aşteptă în viitor? Iată căteva întrebări la care voi încerca să dau câteva răspunsuri.

Deşi sunt parte integrantă a PAC actorii mediului rural românesc au încă dificultăţi în a înţelege filosofia şi direcţia de evoluţie a politicii agricole eurpene şi a politicilor agricole din lumea dezvoltată. Sectorul agricol din ţările industrializate s-a schimbat radical în cursul ultimelor decenii concurând astăzi cu cele mai inovative domenii şi cunoscând evoluţii cei conferă un loc aparte pentru viitor. Agricultura nu mai însemnă un sector primar producător exclusiv de materii prime pt industrie, însemnă un sector al inovaţie şi soluţiilor pt o lume de ce va numara curand 9 miliarde de locuitori care are nevoie să se hrănească, să-si înlocuiască sursele tradiţionale de energie pe cale de epuizare, să lupte cu schimbările climatice imprevizibile şi destructive, să furnizeze servicii publice cerute de o societate din ce în ce mai preocupată de păstrarea valorilor naturale, culturale, istorice, etc.

România are toate ingredientele necesare acestor provocări dar îi lipseşte încă reţetele de succes pentru soluţiile viitorului. Ce trebuie să facem?

1. Cu resursele umane

Agricultura nu mai este domeniul de activitate al muncii fizice necalificate sau puţin calificate. Nu mai este locul celor ce rămân “la coada vacii”. O meserie murdară, penibilă şi lipsită de satisfacţii şi perspective. Ea a devenit un domeniu de vârf al cunoaşterii umane ce necesită cunoştiinţe veste multidisciplinare. Ea imbină biologia, matematica şi fizica cu tehnologia informaţiei, cu tehnologiile avansate, cu ştiinţa managementului şi a gestiunii. De aceea, ea reclamă cunoştiinţe, pregătire şi pasiune. Romania trebuie sa reabiliteze reputaţia acestui sector pe piaţa muncii, să dezvolte sistemul de învaţământ şi pregătire continuă, să stimuleze atragerea tinerilor în sector şi să restabilescă o elită agricolă şi rurală. Utilizarea resurselor financiare europene dedicate acestui sector prin Programul de dezvolare rurală şi POSDRU ramane insuficientă. Reformarea sistemului de învăţământ şi reînfiinţarea profesiilor agricole sunt elemente esenţiale pt vocaţia agricola viitoare a României.

2.Cu resursele naturale

Din fericire România este înzestrată cu resursele naturale necesare (pământ, apă, energie, biodiversitate). Principala problemă rămâne gestiunea lor eficientă şi durabilă. Gestiunea pământului este primordială mai ales în condiţiile în care la nivel mondial există un fenomen de acaparare a resurselor de teren de către cei ce detin resurse financiare (ţări, corporaţii, persoane deopotrivă). Gestiunea eficientă a resurselor de pământ cere câteva elemente obligatorii:

  • – evidenţa exactă a terenurilor. Cadastrul şi publicitatea imobiliară sunt activităţi de importanţă publică strategică în secolul în care trăim. Tehnologia ne permite astăzi să repertoriem geografic orice suprafaţă cu eroare de centimetri. Costul creieri şi întreţinerii sistemului de cadastru nu mai poate fi scuza absenţei acestuia când există un interes atât de mare pt resursele de teren.
  • – obligativitatea înregistrării sistematice a proprietăţii şi impozitarea proprietatii. Statul poate prelua cheltuielile de întabulare pt categoriile de proprietari cu venituri reduse sau alternativ poate aplica o diminuare sau scutire a impozitului pt proprietăţile mici în compensarea costului unei astefel de obligativităţi.
  • – reglementarea strictă a utilizării terenurilor şi a schimbării modului de folosinţă. Păstrarea potenţialului productiv agricol trebuie să fie un obiectiv strategic iar transferul din folosiţa agricolă în folosiţe neagricole trebuie din nou limitată prin plata unei taxe ce refectă costul real al aducerii în circuitul agricol al uni teren echivalent. Scoaterea din circuitul agricol al pământului trebuie descurajată prin instrumente folosite cu succes în vestul continentului european.
  • – dimensiunea exploataţiei şi economia de scară nu mai sunt neaparat factori limitativi ai eficienţei sectorului în condiţiile rolului multifuncţional al fermelor. Reforma PAC propusă de Comisia Europeană introduce noi mecanisme de remunerare a serviciilor publice furnizate de ferme si asigură un rol al fermelor mici în economia rurală europeană. Ideia dispariţiei fermelor mici şi înlocuirea lor cu ferme mari pierde din actualitate. Rolul fermelor mici în păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi al bogaţiei spaţiului rural este recunoscut şi remunerat.

3. Cu resursele de apă

Gestiunea eficientă a resurselor de apă trebuie să devină o realitate nu numai un slogan. Utlizarea resurselor de apă indiferent de sursă trebuie să se facă contra cost iar utilizarea eficientă a apei să devina obiectiv strategic. Adaptarea la schimbările climatice reclamă schimbarea strategiei de gestiunea şi utilizare a apei prin dezvoltarea infrastructurii publice adaptată la alternanţa sezoanelor secetoase cu cele cu excedent de precipitaţii. Stocarea resurselor de apă şi distribuirea lor în raport de situaţia hidrică reprezintă singura soluţie viabilă în condiţiile creşterii incidenţei variaţiilor climatice extreme. Reabilitarea sistemelor hidroameliorative pe criterii de eficienţă energetică trebuie sa devină un obiectiv prioritar pt investitiile publice in sisteme de managementul apei.

4.Biodiversitatea

Romania dispune încă de resurse biologice valoroase care sunt pe cale să fie pierdute. Păstrarea, dezvoltarea şi valorificarea resurselor genetice autohtone reprezintă o oportunitate nevalorificata. Investiţia în bazele genetice şi băncile de gene şi în special păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone şi valorificarea lor comercială este o investiţie în viitor. Revalorizarea acestora în condiţiile schimbărilor şi adaptărilor climatice reprezintă un atu neexploatat.

5. Agricultura este una din soluţiile energiei viitorului

Producţia de bio-masa, bio-carburanţi şi în general de energie verde este vazută ca soluţie la epuizarea resurselor conveţionale de energie.

Resursele financiare

Dezvoltarea reclamă investiţii de capital. Multă vreme am dat vina pe lipsa banilor. Odată cu aderarea importante resurse financare au fost programate pt dezvoaltarea acestui sector. Romania dispune de un programme de dezvolare rurală în perioada 2007-2013 cu un buget total de 13 miliarde euro din care 10 miliarde fonduri publice asigurate în proporţie de peste 81% din fonduri europene nerambursabile. Finanţarea europeană reclamă însă atragerea de fonduri private de co-finanţare. Absorţia acestor fonduri a devenit un subiect central pe agenda publică şi reclamă doua direcţii de acţiune. Eficientizarea şi simplificarea gestionării lor şi dezvoltarea unui parteneriat cu instituţiile bancare pt asigurarea cofinanţării. Utilizarea instumentelor de inginerie financiară precum (fonduri de garantare, linii de creditare, etc.) pot întării acest partenariat pt finanţare.

Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea

Reprezintă sursa soluţiilor problemelor complexe ale agriculturii şi economiei rurale. Fără reformarea rapidă a cercetării agricole România nu va fi pregătită pt noua PAC şi pt utilizarea resurselor financiare importante alocate în perioada 2014-2020. Fără integrarea rezultatelor cercetării în practicile productive Romania nu işi poate asigura sursa de vitalitate viitoare a agriculturii şi spaţiului rural. Fără un sistem profesionist şi eficient de consultanţă agricolă care să asigure transferul de cunoştiinţe şi schimbul permanent între cercetare şi productie nu se poate garanta comunicarea permanentă între generatorii şi utilizatorii de cunoştiinte şi idei în slujba dezvoltării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.3.2012

Un raspuns

  1. Antoniu Poienaru
    21.3.2012, 11:01 am

    In nr.38 din 6 oct 2010, pag 10, Profitul Agricol, fostul ministru Mihail Dumitru, a publicat un articol privind ‘Batalia dintre fermieri si consiliile locale pentru fondurile europene’. In relatia cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, iata ce spunea fostul ministru in incercarea lui de a reduce accesul consiliilor locale la fondurile eropene in favoarea fermierilor, citez: ‘Am crezut initial ca, modificand ordinul ministrului ce instituia aceasta noua regula, am atins scopul de a da prioritate crescatorilor de animale sa beneficieze de fondurile destinate lor. Mi s-a raportat initial(la incheierea termenului de depunere a cererilor pentru campania 2010) ca fata de 1700 de consilii locale care cerusera acesti bani in 2009, in 2010 au depus cereri numai 48 de consilii locale. Am aflat mai tarziu ca, in realitate, 1160 de consilii locale au mai aplicat pentru subventii europene si in 2010.’
    Cum e posibil asa ceva!? De ce nu m-a sunat pe mine sa-i dau parola de intrare in baza de date Iacs a Apia, trecea ‘drumu’, afla cate consilii locale au depus cu adevarat cereri de subventie in 2010, dupa o simpla filtrare, mai ales ca eu am sesizat anomalia cu platile catre consilii inca de anul trecut in nr. 36, 23 sept 2009, pag. 46, Profitul Agricol, articol preluat de pe blogul meu http://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis/ si prezentat si CE, Directiei Generale pentru Agricultura. Un actual director la DG Agri si fost ministru crede ca agricultura romaneasca se reformeaza dand pamantul si apa(de ploaie)la tarani si subventii generoase unor institutii controlate de stat(biserici, consilii locale, judetene, etc.), se insala. Sa privim doar cuantumul acestor subventii in perioada 2007-2010 aici http://antoniupoienaru.finantare.ro/2011/05/22/sfanta-subventie-de-la-apia/

Lăsați un comentariu


Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă anunță renunțarea la varianta PPP pentru autostrada Comarnic-Brașov

Vladimir Ionescu

Guvernul este pe cale să renunțe la parteneriatul public-privat (PPP)  în construcția autostrăzii Cormniac – Brașov și să grăbească demararea lucrărilor, prin finanțarea acestora de… Mai mult

Europa

Exit poll Ucraina: Partidul președintelui a câștigat 44% din locurile în Parlament. Ținta a fost o majoritate confortabilă

Adrian N Ionescu

„Slujitorul Poporului”, partidul considerat pro-occidental al proaspătului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, este creditat cu victoria în alegerile parlamentare: 43,9% din locurile din Parlament. Partidul… Mai mult

Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult