Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile
Finanţarea României. De unde bani de creştere

Aurelian Dochia: Schimbarea modelului. De la finanţare externă, spre economisirea internă şi ameliorarea mediului de afaceri

de Aurelian Dochia 19.1.2012

Campania Cum ieşim din lumea a doua porneşte cu problema resurselor:

Finanţarea României. De unde bani de creştere.

Modelul general – creştere prin împrumuturi – este compromis de limitarea drastică a deficitelor. Modelul local – finanţarea consumului intern cu banii emigraţilor şi de “creditul cu buletinul” – e de domeniul copilăriei noastre europene.

Patru economişti vorbesc pe această temă: pe ce butoane ar trebui să apese decidenţii României, în tentativa de-a asigura finaţarea creşterii economice şi evitarea blocajelor, în condiţiile în care opţiunile nu mai sunt la fel de numeroase ca altădată. (REDACŢIA)

Astăzi, Aurelian Dochia – consultant financiar, fost director BRD, fost consultant pentru Banca Mondială

La sfarsitul anului 2011 a aparut in spatiul public o dezbatere legata de finantarea externa pe care Romania poate spera sa o obtina in urmatorii ani, in conditiile in care criza din Uniunea Europeana are ca efect previzibil o reducere a fluxurilor financiare si o scumpire a capitalului.

Aceste temeri par sa se confirme odata cu recomandarea facuta de Banca Centrala a Austriei bancilor comerciale din tara de a-si reduce expunerea catre tarile din estul continentului. Cum situatia nu este prea buna nici in Grecia, Italia sau Franta, toate tari care au o prezenta bancara importanta in Romania, se pune intrebarea ce se va intampla in continuare, de unde vor venii banii necesari functionarii in bune conditiuni a economiei? Cat de dependenti suntem de finantarea din strainatate?

Raspunsul pe scurt este: excesiv de dependenti pentru situatia actuala a finantelor europene!

Unde suntem, cum am ajuns până aici

Dupa anul 2000, Romania a inregistrat o succesiune de ani de crestere economica cu ritmuri care uneori au depasit 8 la suta anual. Produsul intern brut pe locuitor (calculat la paritatea puterii de cumparare) a crescut de la 6000 la 11400 euro intre 2002 si 2010. Decalajul fata de media europeana la acest indicator s-a redus de la 29 la suta in anul 2002 la 46 la suta in 2010. Acest adevat miracol a fost strans legat de perspectiva integrarii europene, un obiectiv care s-a bucurat de o larga sustinere nationala ce a facut posibila desfasurarea unui program accelerat de modernizare a structurilor institutionale care a dus la imbunatatirea mediului de afaceri, o gestiune macroeconomica mult imbunatatita si o restructurare a economiei reale prin privatizari si restructurari care au sporit performanta economiei.

Toate aceste elemente au creat conditii favorabile pentru atragerea de capital strain, atat sub forma de investitii directe cat si sub forma de imprumut.

Intre 2002 si 2010 s-au inregistrat intrari de aproape 45 miliarde de euro sub forma investitiilor straine directe (incluzind si profitul reinvestit si creditele acordate filialelor locale de catre investitori). Bancile din Romania au adus in tara in aceiasi perioada aproximativ 22 miliarde euro. Daca se adauga si intrarile de capital sub forma de imprumuturi catre alte sectoare si catre institutiile publice, totalul fondurilor atrase din strainatate de Romania in perioada 2002-2010 depaseste 106 miliarde euro.

Intre 2002 si 2010, produsul intern brut a crescut de la 48,6 la 124,1 miliarde euro, adica cu 75 miliarde euro. Rezulta ca pentru fiecare miliard de euro crestere a produsului intern brut, Romania a beneficiat de 1,4 miliarde euro fonduri din strainatate, ceea ce reflecta o dependenta ridicata de finantarea externa.

Datoria externa bruta totala (publica si privata) a Romaniei in septembrie 2011 era de 97,934 miliarde euro, aproximativ 77 la suta din PIB. Desi acest nivel al datoriei este relativ scazut in comparatie cu situatia din majoritatea tarilor dezvoltate, unde datoria totala este in multe cazuri de peste trei ori mai mare decat produsul intern brut, criza financiara internationala schimba fundamental datele problemei.

Chiar daca are o datorie externa mica comparativ cu cea a altor state, este greu de crezut ca Romania va reusi sa mai atraga fonduri din strainante la niveluri comparabile cu cele din trecut, iar primele semnale au aparut deja. Intrarile de capitaluri private s-au diminuat substantial dupa 2008: investitiile straine directe au scazut de la o medie anuala de peste 6 miliarde euro pana in 2008 la doar 2,8 miliarde anual in 2009 si 2010; in sectorul bancar s-au inregistrat in acesti doi ani retrageri de 2 miliarde euro iar imprumuturile atrase de alte sectoare au crescut cu doar 2,5 miliarde euro. A crescut in schimb masiv datoria publica, care a progresat de la 10 miliarde euro in decembrie 2008 la 31985 miliarde in septembrie 2011.

In conditiile in care intrarile de capital din strainatate au continuat sa se mentina pozitive in pofida recesiunii prin care a trecut economia romaneasca in anii 2009 si 2010 (o contractie cumulata de 8,4 la suta), se poate trage concluzia ca cel putin pana in aceasta faza a crizei nu lipsa finantarii externe a contribuit la incetinirea economiei ci dimpotriva, intrarile de capital au avut un efect de atenuare a acesteia.

Chiar si capitalul privat a avut un comportament anticiclic si nu au fost constatate iesiri semnificative de fonduri. O exceptie o constituie sistemul bancar, care si-a redus gradul de indatorare cu 2 miliarde. Nu trebuie insa ignorat faptul ca o parte din acesti bani sub forma de credite rambursate au revenit ca majorari de capital ale bancilor locale.

Continuarea si poate chiar agravarea crizei economice, schimbarile pe care le determina reducerea ratingurilor suverane ale unora din economiile cele mai importante din Europa, pozitia fragila pe care majoritatea bancilor europene o au datorita expunerii la datoria suverana a tarilor cu probleme, toate acestea indica faptul ca pe pietele financiare europene se va intensifica competitia pentru atragere de fonduri ceea ce, in lipsa unei interventii de amploare a Bancii Centrale Europene, va duce la cresterea costului finantarilor.

5 surse de finaţare din 5 direcţii

Ce poate face Romania pentru a-si asigura resursele financiare necesare in conditiile unei concurente sporite si a unor costuri mai ridicate ale imprumuturilor? Cateva directii principale pot fi identificate:

1. Prima si cea mai importanta este recunoasterea necesitatii schimbarii modelului de dezvoltare de la unul bazat excesiv pe finantari externe catre unul bazat pe economisire interna. In ultimii ani, economisirea interna a fost descurajata de abundenta capitalului strain mult prea ieftin. Situatia a fost similara celei din tarile din sudul continentului european, care s-au lasat amagite de dobanzile ieftine la care se puteau imprumuta pe o piata europeana excesiv de optimista in ceea ce priveste riscurile individuale. Cresterea nivelului economisirii interne va insemna o cresterea a dobanzilor la depozitele atrase de banci, ceea ce are ca efect o crestere a costului creditului.

2. Un cost sporit al creditului afecteaza negativ cresterea economica intrucat atat investitiile cat si consumul sunt diminuate. Acest efect este atenuat insa printr-o selectie calitativa mult mai riguroasa a proiectelor de investitii dar si a creditului de consum si imobiliar care trebuie sa fie facuta deopotriva de catre banci, investitori privati si institutii publice.

3. Cum concurenta pentru atragerea de fonduri se va intensifica la nivel european si chiar mondial, Romania trebuie sa faca eforturi pentru a-si imbunatati atractivitatea pentru investitori prin continuarea reformelor pentru ameliorarea mediului de afaceri. Romania ar putea chiar sa beneficieze de un avantaj relativ datorita faptului ca a depasit deja o prima faza de austeritate si a obtinut corectii semnificative ale indicatorilor macroeconomici, faza pe care alte tari abia se pregatesc sa o initieze. Dinamicile la nivel european pot sa creeze oportunitati investitionale pentru tari precum Romania, cu conditia de a convinge ca exista aici un mediu de afaceri stabil si cu perspective de ameliorare.

4. Autoritatile publice au un rol important in succesul trecerii la un nou model de finantare a economiei. Ele trebuie sa urmareasca pe de o parte reducerea cheltuielilor si a deficitului public astfel incat cat mai multe din resursele financiare ce pot fi mobilizate sa se indrepte catre sectorului privat, cel care creaza crestere economica si locuri de munca. Pe de alta parte, autoritatile publice trebuie sa sporeasca eficienta utilizarii fondurilor pe care le au la dispozitie atat in zona investitiilor cat si in calitatea serviciilor publice oferite.

5. In sfarsit, sa ne amintim ca Romania are inca posibilitatea de a atrage miliarde de euro din fondurile europene; chiar si numai aceasta sursa daca ar fi valorificata ar putea sa rezolve integral problema finantarii economiei in urmatorii ani.

(Luni – viziunea lui Mircea Coşea)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.1.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult

Stiri

Permise de vânătoare acordate ilegal în Caraș Severin – prefectul și polițiști, implicați în rețea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat declanșarea unei operațiuni de curățare a Poliției în care sunt vizați angajații care au legături cu organizații infracționale,… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România va ieși cu o emisiune de obligațiuni pe piețele externe, în prima parte a anului 2020

Adrian N Ionescu

România va atrage resurse de pe pieţele internaţionale „în prima parte a anului următor”, dată fiind cererea puternică de pe piaţa locală, a declarat ministrul… Mai mult