joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 iulie, 2022

România târâie după ea, de 30 de ani, un model de dezvoltare care împiedică convergența omogenă către nivelul de dezvoltare european. Nu a existat niciun plan politic de atenuare a inegalităților și nici nu au fost create condițiile necesare pentru dezvoltarea naturală și circulația firească a capitalurilor. Rezultatul este coagularea a 3-4 Românii – foarte diferite între ele atât ca grad de dezvoltare cât și ca perspectivă de viitor.

Dezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.

Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României (PIB). Economia Capitalei a fost cât cea a primelor șase cele mai puternice județe la un loc, respectiv Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov și Iași (”campioanele” regiunilor pe care le reprezintă). Dacă adăugăm și județul Ilfov, regiunea a generat 27,2% din economia națională, mai mult decât dublul regiunii de pe locul al doilea, Nord-Vest.


Contribuția celorlalte șapte regiuni de dezvoltare la economia națională a variat în 2021 de la 7,7% Regiunea Sud-Vest Oltenia la 12,1% Regiunea Nord-Vest, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNSP).

(Citiți și: ”Economia de Război și Factura de Pace: au apărut CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)

Sursă: CNSP, calcule CursdeGuvernare

Diferențe semnificativ mai pronunțate decât cele dintre Capitală și regiuni, respectiv dintre regiuni între ele se regăsesc în interiorul regiunilor.

În Regiunea de Nord-Vest, de exemplu, contribuția celui mai puternic județ, Cluj, este de aproape șase ori mai mare decât cea a celui mai sărac județ, Sălaj. În Sud-Muntenia, Centru și Sud-Est raportul este de circa 5 la 1, în Vest de 4,5 la 1, iar în Nord-Est de 4 la 1.

Din această perspectivă, regiunea Sud-Vest Oltenia pare să fie cel mai puțin dezechilibrată, raportul între economia din Dolj și cea din Mehedinți fiind de 3 la 1. Acest lucru este însă explicat de faptul că economia întregii regiuni este extrem de precară.


Patru dintre cele cinci județe din Regiunea Sud-Vest Oltenia figurează pe lista județelor cu cea mai redusă contribuția la economia națională, de sub unu la sută din PIB-ul României la nivelul anului 2021.

Sursă: CNSP, calcule CursDeGuvernare

Toate ”Județele-campion” din fiecare regiune de dezvoltare figurează în clasamentul general al celor mai puternice județe din România, din punct de vedere al dimensiunii economiei locale în raport cu economia națională.

(Citește și: Cristian Grosu / Cea mai tare măsură de securitate a României. Discuția mediului de afaceri cu guvernul”)

Iese în evidență poziția slabă a județului Dolj, liderul regiunii Sud-Vest Oltenia, care este ”bătut” în clasamentul celor mai puternice județe de Argeș, al doilea cel mai puternic din Regiunea Sud-Muntenia.

Și Regiunea Centru are doi reprezentanți în top zece, respectiv Brașov (liderul) și Sibiu.

Notă: Capitala a fost exclusă din acest clasament. Sursă: CNSP, calcule CursDeGuvernare

14 județe din România au avut în 2021 o contribuție de peste 2% la PIB-ul național. Tot 14 au avut o contribuție de sub 1% din PIB. Celelalte 13 județe au generat PIB-uri între 1% și 2% din PIB-ul României, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza estimărilor CNSP.

Contribuția celor mai sărace 14 județe la economia națională a fost de 12,6% din PIB-ul național, de 3,5 ori mai puțin decât contribuția celor mai puternice 14 județe.

Contribuția ”clasei de mijloc” (a celor 13 județe cu PIB-uri între 1% și 2% din PIB-ul național) a fost de 19,8%.

După cum ilustrează și harta, dincolo de polii regionali Iași, Constanța, Dolj, Timiș și Cluj, cea mai mare ”pată” de dezvoltare este în centrul țării: Sibiu, Brașov, Prahova, Ilfov și București.

Paradoxal însă, lipit de acest pol uriaș care generează 36,6% din economia națională este județul Covasna, cel mai sărac județ din România.

(Citiți și:”Zarurile au fost aruncate”: CRONICILE 86 – titlurile și autorii”)

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Sa zici ca Covasna e cel mai sarac judet e ca si cum ai zice ca Luxemburg e cea mai saraca tara din vestul Europei, pt ca are PIB-ul cel mai mic. Este cea mai mica tara, de departe, asa ca normal ca PIB-ul nu poate fi foarte mare. Doar nu o sa zica cineva ca Luxemburg e mai saraca decat Romania pt ca PIB-ul e mai mic! Sau ca China e mai bogata de at Marea Britanie, de exemplu.
    Si Covasna e penultimul judet ca populatie, iar raportul PIB/populatie e mai bun decat in judete cu populatie mai mare.
    De aceea bogatia se masoara ca PIB/locuitor, iar din punctul asta de vedere sunt vreo 10 judete mai sarace decat Covasna.
    Si in NV PIB-ul Salajului e atat de mic si pentru ca Salaj are mai putin de 1/3 din populatia judetului Cluj. Daca avea 40% din PIB-ul Clujului, dar 30% din populatie, inseamna ca e mai bogat. Are 30% din populatie , dar 25% din PIB, deci e mai sarac.

  2. Dar specificați, de fapt ca Bucureștiul este campion la importuri mult mai mari decât exporturile. Sau mai bine spus la balanța import export Bucureștiul este pe minus. Avem doar 8 județe cu plus la balanța import export. Nu mai prostiți lumea că Bucureștiul este buricul târgului.

  3. „Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României (PIB).”

    V-ati intrebat vreodata de ce si cum se intampla asta?! Cum Bucurestiul, unde dai cu tunul sa găsesti o fabrica, genereaza un sfert din PIB-ul tarii? Care e misterul?
    Pai e simplu. La București SE RAPORTEAZA un sfert din veniturile produse in tara ! Exista un instrument, Directia Marilor Contribuabili care obliga pe toti agentii economici importanti sa raporteze PIB-ul la Bucuresti ! Asa a ajuns ca Bucurestiul sa fie umflat artificial, e o chestie politica, vezi Doamne, asa se cultivă ideea absurdă că bucureștenii țin in spate pe ceilalti români! Statul centralizat cu capitala la Bucuresti…
    Daca s-ar face un clasament cu cat produc unitatile economice aflate efectiv pe teritoriul bucurestean, am avea mari surprize !
    Si atunci ne-am explica mai usor de ce bucurestenii trebuie ajutati sa-si plateasca căldura, metroul…

    PS. Dacă vă plimbati in Cluj. Sau Iasi. Sau Timisoara. Si vedeti banca BRD. Sau BCR, Sau BT. Frecati-va bine la ochi, doar vi se pare Dvs, e doar o iluzie optica. Aceste banci nu exista acolo. Ele sunt la Bucuresti. Dvs doar vi se pare ca le vedeti in Cluj, Iasi, Timisoara…

  4. Doar tarile foarte mici sunt dezvoltate uniform. In rest exista poli de dezvoltare. Atat in SUA, Franta cat si in Germania, dar si in multe alte tari, ai regiuni unde pib/capita este de peste 2 ori mai mare, daca faci pib/regiune diferentele sunt si mai mari pentru ca regiunile bogate sunt in genere si cele mai populate. Dar sa compari judetele intre ele este, sau un judet cu Bucurestiul, este neconcludent, pentru ca exista disparitati mari de populatie intre ele. Judetul Tulcea are o populatie mai mica decat orasul Constanta. Judetele ca UAT-uri sunt irelevante din punct de vedere economic, dar nici unele din „regiuni” nu sunt functionale de exemplu Sud-Muntenia fara Bucuresti este ridicola, sau Sud-Estul unde bagi Vrancea si Buzaul cu Constanta doar ca sa ridici din pix pibul, sunt alte impartiri teritoriala care sunt functionale in Romania cum sunt Curtile de Apel de exemplu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Sa zici ca Covasna e cel mai sarac judet e ca si cum ai zice ca Luxemburg e cea mai saraca tara din vestul Europei, pt ca are PIB-ul cel mai mic. Este cea mai mica tara, de departe, asa ca normal ca PIB-ul nu poate fi foarte mare. Doar nu o sa zica cineva ca Luxemburg e mai saraca decat Romania pt ca PIB-ul e mai mic! Sau ca China e mai bogata de at Marea Britanie, de exemplu.
    Si Covasna e penultimul judet ca populatie, iar raportul PIB/populatie e mai bun decat in judete cu populatie mai mare.
    De aceea bogatia se masoara ca PIB/locuitor, iar din punctul asta de vedere sunt vreo 10 judete mai sarace decat Covasna.
    Si in NV PIB-ul Salajului e atat de mic si pentru ca Salaj are mai putin de 1/3 din populatia judetului Cluj. Daca avea 40% din PIB-ul Clujului, dar 30% din populatie, inseamna ca e mai bogat. Are 30% din populatie , dar 25% din PIB, deci e mai sarac.

  2. Dar specificați, de fapt ca Bucureștiul este campion la importuri mult mai mari decât exporturile. Sau mai bine spus la balanța import export Bucureștiul este pe minus. Avem doar 8 județe cu plus la balanța import export. Nu mai prostiți lumea că Bucureștiul este buricul târgului.

  3. „Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României (PIB).”

    V-ati intrebat vreodata de ce si cum se intampla asta?! Cum Bucurestiul, unde dai cu tunul sa găsesti o fabrica, genereaza un sfert din PIB-ul tarii? Care e misterul?
    Pai e simplu. La București SE RAPORTEAZA un sfert din veniturile produse in tara ! Exista un instrument, Directia Marilor Contribuabili care obliga pe toti agentii economici importanti sa raporteze PIB-ul la Bucuresti ! Asa a ajuns ca Bucurestiul sa fie umflat artificial, e o chestie politica, vezi Doamne, asa se cultivă ideea absurdă că bucureștenii țin in spate pe ceilalti români! Statul centralizat cu capitala la Bucuresti…
    Daca s-ar face un clasament cu cat produc unitatile economice aflate efectiv pe teritoriul bucurestean, am avea mari surprize !
    Si atunci ne-am explica mai usor de ce bucurestenii trebuie ajutati sa-si plateasca căldura, metroul…

    PS. Dacă vă plimbati in Cluj. Sau Iasi. Sau Timisoara. Si vedeti banca BRD. Sau BCR, Sau BT. Frecati-va bine la ochi, doar vi se pare Dvs, e doar o iluzie optica. Aceste banci nu exista acolo. Ele sunt la Bucuresti. Dvs doar vi se pare ca le vedeti in Cluj, Iasi, Timisoara…

  4. Doar tarile foarte mici sunt dezvoltate uniform. In rest exista poli de dezvoltare. Atat in SUA, Franta cat si in Germania, dar si in multe alte tari, ai regiuni unde pib/capita este de peste 2 ori mai mare, daca faci pib/regiune diferentele sunt si mai mari pentru ca regiunile bogate sunt in genere si cele mai populate. Dar sa compari judetele intre ele este, sau un judet cu Bucurestiul, este neconcludent, pentru ca exista disparitati mari de populatie intre ele. Judetul Tulcea are o populatie mai mica decat orasul Constanta. Judetele ca UAT-uri sunt irelevante din punct de vedere economic, dar nici unele din „regiuni” nu sunt functionale de exemplu Sud-Muntenia fara Bucuresti este ridicola, sau Sud-Estul unde bagi Vrancea si Buzaul cu Constanta doar ca sa ridici din pix pibul, sunt alte impartiri teritoriala care sunt functionale in Romania cum sunt Curtile de Apel de exemplu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: