Mai mult de jumătate din bugetul unei gospodării din România se duce, în medie, pe alimente și utilități – cele mai susceptibile la efectele crizei energetice din ultimul an, agravată de conflictul armat din Ucraina. Alimentele și utilitățile sunt totodată și elementele indispensabile din orice coș se consum, fiind capitole unde doar cu mari dificultăți se pot face economii.
Prin urmare, cu cât sunt mai modeste bugetele, cu atât gospodăriile în cauză resimt un șoc mai puternic al inflației, acest lucru explicând discrepanțele dintre modul în care percep numeroase familii evoluția prețurilor și datele ”oficiale”, care arată o creștere de sub 15% a acestora la nivelul lunii mai față de mai 2021.
Cheltuielile medii ale unei gospodării s-au ridicat la 5.324 de lei în primul trimestru din 2022, în creștere cu 14,7% față de T1 din 2021, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Structura acestora relevă o creștere a ponderii cheltuielilor de consum, de la 60,6% în primele trei luni ale anului trecut la 61,4% în prezent, creștere alimentată parțial și de evoluția prețurilor.
Inflația a depășit pragul de 10% în luna martie a acestui an și a urcat până la 14,5% în mai, cu mari discrepanțe în structură (gazele naturale erau în mai cu 86,7% mai scumpe decât anul trecut, dar abonamentele la telefon cu doar 0,5%, spre exemplu).
Nominal, cheltuielile de consum ale gospodăriile au crescut, în medie, cu 16,1%, la 3.267 de lei în primul trimestru al anului față de aceeași perioadă din 2021.
Povara utilităților: creștere de 28,2%
Analizând marile grupe de cheltuieli de consum, datele din T1 arată o reorientare a bugetelor familiilor din România către categoriile de cheltuieli puternic afectate de inflație.
Astfel, ponderea cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili a înregistrat un avans de 1,8 puncte procentuale în coșul de consum, respectiv o creștere nominală de 28,2%, la 622,5 lei, potrivit datelor INS.
(Citiți și: ”Rezervorul inflației rămâne plin: ”inflația industrială” se păstrează peste 45%. România domină clasamentul european în 2022”)
Ponderea cheltuielilor de transport a crescut la rândul său, cu 0,3 pp, la 7% (o creștere nominală de 20%, la circa 227,4 lei).
Revenirea HoReCa, în contextul ridicării tuturor restricțiilor impuse în contextul pandemiei se regăsește și la nivelul bugetelor. Ponderea cheltuielilor alocate hotelurilor, cafenelelor și restaurantelor a crescut cu 0,5 puncte procentuale în ultimul an, la 1,5% din cheltuielile de consum.
Scumpiri pe linie la alimente
Cheltuielile cu alimentele cântăresc, de departe, cel mai greu în cheltuielile de consum ale unei gospodării din România.
Ponderea alocată acestora a scăzut în T1 2022 față de T1 2021, însă valoarea nominală a acestora a crescut cu aproximativ 13,4%. La nivelul lunii martie, alimentele erau cu 11,2% mai scumpe decât în martie 2021, în contextul în care jumătate din acest avans a fost consemnat în primul trimestru.
Prețurile alimentelor și-au continuat avansul, afectând persoanele cu venituri mici.
La nivelul lunii mai, mărfurile alimentare erau cu 14,25% mai scumpe decât în mai 2021, potrivit celor mai recente date INS. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 17,2% în același interval, însă în cazul acestora media a fost puternic trasă în sus de energie electrică, gaze, energie termică și combustibili (cu creșteri de 18,5%, 86,7%, 22,9%, respectiv 38,5%), celelalte mărfuri înregistrând creșteri de sub 5%.
În cazul alimentelor, creșterile au fost, cu câteva excepții (miere, fructe) de două cifre pentru toate produsele monitorizate de INS.
(Consultați AICI lista integrală a scumpirilor, pe tipuri de produse)
Topul alimentelor care s-au scumpit cel mai mult:
- cartofi +50,9%
- ulei +44,14%
- produse de morărit (mălai, făină etc) +30,7%
- pâine +21,4%
- legume +19%
- margarină +17,3%
- zahăr +16,7%
- ouă +16,6%
- brânză +16,2%
- unt +15,9%
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat săptămâna trecută, după ce banca centrală a decis majorarea dobânzilor cu un punct procentual, nivel record al ultimului deceniu, pentru a aduce inflația sub control, că majorările de preț s-au dovedit mai persistente decât se anticipa.
”Așa cum reiese și din comunicat, ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflației. Și prelungită, și ceva mai înaltă față de cea de la raportul privind inflația. Inflația este mai mare decât s-a anticipat, factorii sunt bine prezentați în comunicat”, a explicat guvernatorul.
Astfel, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.
***
