joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 iunie, 2022

Într-un moment în care industrii întregi sunt paralizate de așa-numita criză a cipurilor, discuția cu reprezentantul unui mare producător – cum e compania olandeză NXP – vine să lămurească marea miză a acestui sector pentru viitorul iminent.

Bogdan Costinescu e director Software Engineering, part of Automotive Software team, NXP – filiala din România. Cei 700 de angajați – cu un număr în permanentă creștere – lucrează la softurile din spatele cipurilor și al tehnologiei de fabricație a acestora.

Textul de mai jos e un fragment din interviul apărut integral în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 86.
(Redacția)


***

CRONICILE:
Semiconductorii, cipurile: o marfă rară în aceste zile. Toată lumea pe plan mondial se plânge de această criză, care afectează îndeosebi economiile dezvoltate.  Să vorbim mai întâi despre situația din Uniunea Europeană, pentru că noi suntem ancorați în economia europeană în ceea ce privește criza cipurilor.

Bogdan Costinescu:
Când a început această criză, Europa s-a trezit într-o situație relativ nefericită: un consumator foarte mare de astfel de produse, industrii întregi, cum ar fi cea germană și celelalte vestice, care depind puternic de această tehnologie și de cipuri pentru a implementa tehnologia, dar ca producător cu o pondere foarte mică pe plan global.
Europa nu este singura care și-a dat seama de acest lucru. Toți marii producători, inclusiv China, America, au demarat planuri de investiții majore în tehnologii, în semiconductori, în cipuri.

CRONICILE:
Cum poate Europa să pornească o astfel de producție pe măsura necesităților, de vreme ce materiile prime critice, pământurile rare și altele nu sunt în posesia ei?


Bogdan Costinescu:
În primul rând, Europa trebuie să continue partea de proiectare și de avans. Producția de cipuri are mai multe faze, începând de la proiectare, fabricare, asamblare. Trebuie să continui activitatea de proiectare, astfel încât să ai o poziție de lider în ceea ce înseamnă designul unor astfel de procesoare. Asta pentru că dacă ai doar tehnologia de fabricație, dar nu ai aplicația, dacă nu ai sistemele și ideile cu care să împingi lucrurile înainte, nu faci decât să devii un simplu producător și nu beneficiezi de întregul lanț.

E foarte multă inteligență folosită atât în crearea, cât și în modul în care se creează un semiconductor, un cip, până la forma fizică. Trebuie echipamente din ce în ce mai performante ca să poată să scrie la nivelul acestor felii de siliciu, ca să poată să scrie ideea din spate. Iar aici, Europa are un rol de lider. Echipamentele folosite în Taiwan, în celelalte fabrici din lume, sunt în majoritatea lor proiectate și realizate în Europa.
Producătorul cel mai mare la ora actuală, pe care toată lumea îl urmărește, este în Taiwan. Taiwanul, începând din anii ’50-’60, a decis strategic că asta este o chestie importantă pentru ei, să treacă de la economia bazată fundamental pe agricultură la o economie care să fie importantă din punct de vedere tehnologic.

Același punct de vedere l-a avut atunci și România. Să nu ignorăm că tot în anii ’50-’60 și în România a apărut IPRS Băneasa. Taiwanul a investit susținut, prin subvenții, prin coerență în strategie în primul rând. A fost aleasă ca o strategie de o direcție principală pentru națiune, pentru țară, și a fost coerență – investiții, subvenții, atragerea investitorilor pe partea asta, investiții în sistemul de educație.

(………………………………………………………………….)

CRONICILE:
Poate ajunge România pe această hartă a semiconductorilor?

Bogdan Costinescu:
Poate, dar nu e un drum ușor. Este nevoie de coerență și de seriozitate în execuția planului, a unei strategii. Strategia este atât de bună cât este execuția ei. Din punct de vedere strategic pare că ne-am înscris destul de bine pe această traiectorie.

(Citiți și:”Zarurile au fost aruncate”: au apărut CRONICILE 86 – titlurile și autorii”)

În decembrie 2020, România a fost printre primele semnatare ale acestei inițiative, Proiectul European de Importanță Strategică – Important Project of Common European Interest –, şi din momentul respectiv România pare că se încadrează bine în toate termenele trasate de comunitatea europeană, chiar mai bine decât alte state.

Urmează stabilirea cadrului formal, a cadrului legal prin care guvernul alocă banii, iar în trimestrele următoare să fie termene legate de invitarea companiilor care și-au exprimat interesul pentru acest program, cum este și compania noastră, NXP.

CRONICILE:
Ce faceți, NXP România, în materie de semiconductori și cipuri?

Bogdan Costinescu:
Activitatea principală din România este partea de dezvoltare software pentru cipuri și ea are mai multe componente. Software-ul care rulează pe un cip este una dintre componente. Cea de-a doua componentă sunt instrumentele de dezvoltare.

Ca să poți să dezvolți acel software ai nevoie de niște instrumente care să te ajute să programezi într-un limbaj de nivel înalt, și acel instrument, de exemplu, traduce codul respectiv pe care noi îl scriem în limbajul de nivel înalt într-un limbaj- mașină, în ceva ce este înțeles de aceste procesoare. Rolul nostru este să facem legătura între cip, între procesor, și aplicațiile de nivel mai înalt.

(………………………………………………………………….)

CRONICILE:
Care sunt atuurile României din punctul acesta de vedere – pentru ceea ce faceți, pentru industria cipurilor?

Bogdan Costinescu:
Există unele atuuri ale României, în general, și alte atuuri ale ceea ce am reușit să realizăm în companie.
Pe partea noastră, există încrederea în echipa din România, pe care ne-am câștigat-o în 20 de ani de când livrăm lucruri de calitate.

Dar e vorba despre o încredere în a investi și pe partea de țară în care merită să investești: un sistem politic democratic, o țară membră NATO, o anumită stabilitate care îţi garantează că investiția pe care o faci rămâne și se poate dezvolta. Încrederea în atitudinea față de muncă, care cred că este un avantaj al României – seriozitate, deschidere în comunicare.

Avem oameni foarte inteligenţi și care pot să rezolve probleme de la egal la egal cu orice expert din lume – pentru că, până la urmă, altfel nu am fi implicați în toate aceste activități de creare, de cercetare –, disponibilitatea de a comunica în limbi străine – ok, toată lumea comunică în engleză, dar avem colegi care se descurcă foarte natural în celelalte limbi și pot să interacționeze și în alte limbi europene și pot să interacționeze cu clienți care sunt nativi în Germania, sau în Franța, sau în Spania, sau în Italia.

(………………………………………………………………….)

CRONICILE:
Care ar fi trei lucruri pe care autoritatea decidentă din România ar trebui să le întreprindă în așa fel încât companii precum NXP, cu valoare adăugată foarte mare și cu o bună tracțiune către export și către tehnologie, ar putea să creeze acest gen de ecosistem?

Bogdan Costinescu:
Primul lucru trebuie să fie – și e punctul de start, din punctul meu de vedere – existența unei strategii. Existența înțelegerii la nivel de țară că acest domeniu, semiconductoare asociat cu dezvoltarea de software sunt domenii strategice pentru România și că trebuie să investim în tot ceea ce înseamnă această direcție. Este necesară o coerență în toate programele.
Fiecare companie, evident, are interese proprii, dar dacă statul, România, vine și zice: „Ok, haideţi să creăm niște proiecte împreună, haideți să dezvoltăm împreună ceea ce înseamnă partea de educație, pentru că toți aveți nevoie de specialiști, haideți să vedem ce înseamnă partea de cercetare; avem centre de cercetare, haideţi să vedem cum le putem face să sprijine mai bine industria automotive, care este una dintre ideile principale în România” – atunci nu are cum să nu fie o strategie de succes.

Al doilea lucru pe care cred că ar trebui să îl facă România, prin agențiile pe care le are, este să-și promoveze mai mult imaginea. Doar stând cu ușile deschise la aeroport nu cred că este suficient. Cred că trebuie să mergem să le spunem că există un aeroport, că există interes, că există o ţară care s-a dezvoltat și că ușa este deschisă.

(……………………………………………………………….)

***

Interviul integral poate fi citit în revista exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 86 (LINK)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: