Surse familiarizate cu discuțiile purtate cu Banca Mondială au declarat cursdeguvernare.ro că Ministerul de Finanțe a notificat instituția financiară în noiembrie 2018 că nu dorește să mai finalizeze proiectul de reformă al ANAF demarat în aprilie 2013.
Asta înseamnă că Ministerul de Finanțe:
- renunță la 52 de milioane de euro, cât ar mai fi putut să deconteze pe proiect
- va rambursa cât a cheltuit până acum (cam 18 milioane de euro, plus dobânzile aferente) fără rezultate în creșterea gradului de colectare al taxelor și fără efecte sesizabile în relația cu contribuabilul român
- va rămâne, până la o altă promisiune de reformă, cu digitalizarea varză: siteul ANAF a ajuns să pice de câteva ori pe săptămână, iar milioanele de euro luate de la BM s-au dus până acum exclusiv pe consultanță
De precizat: informația că Ministerul de Finanțe a decis să oprească proiectul de reformă al Fiscului derulat cu Banca Mondială nu a fost comunicată publicului român.
Banca Mondială a fost notificată oficial, pe data de 19 noiembrie 2018, de către Ministerul român al Finanțelor, care în numele ANAF a solicitat anularea liniei de credit de 52 de milioane de euro, cât mai era disponibil din totalul de 70 de milioane aprobat prin proiect.
(Citiți și: ”ANAF se reorganizează din temelii: se întoarce la epoca gărzilor financiare județene după ce a dat cu piciorul reformei cu Banca Mondială”)
Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că solicitarea a fost justificată prin ”schimbarea circumstanțelor și a viziunii de abordare” asupra modului de implementare al sistemului informatic al ANAF– componenta esențială a proiectului de reformă.
Sub formularea diplomatică se ascunde următoarea realitate: Ministerul de Finanțe a refuzat să lase la ANAF capacitățile IT cu ajutorul cărora se urmărește centralizarea datelor financiare din întreaga țară și dezvoltă în schimb capacitățile unui Centru Național pentru Informații Financiare, structură componentă a aparatului central al Ministerului Finanțelor Publice.
Urmare a solicitării primite de la București, Banca a decis să se închidă oficial proiectul pe data de 31 martie 2019, dată până la care se va desfășura un audit.
Ministerul de Finanțe a cheltuit peste 18 milioane de euro din creditul acordat de Banca Mondială. Chiar Ionuț Mișa, ministru de Finanțe la data declarației, ulterior șef al ANAF, explica în 2018 pe ce s-au cheltuit banii: niciun leu pe sistemul IT, toţi pe consultanţă. O declarație exagerată, dar nu departe de adevăr.
(Citiți și: ANAF pregătește returnarea creditului de 91 mil. de dolari către BM pentru o reformă din care a făcut doar 23,5%)
În 2018, Guvernul României începe deja să ramburseze din creditul de 70 milioane euro contractat cu Banca Mondială, o primă tranșă de 7,1% din valoarea principalului intrând la plată în octombrie.
Istoria unui eșec atent supravegheat de decidentul politic
Proiectul de reformă al ANAF a fost aprobat în 2013 de Banca Mondială. Proiectul a a demarat foarte greu, iar primele semnale de alarmă au fost trase de instituția financiară în 2015.
(Citiți și: credit de 91 de milioane, reformare de 5%- Reorganizarea ANAF în proiectul cu Banca Mondială)
Procesul de reformă a fost sabotat de partea română aproape imediat după aprobare, toate guvernele USL / PSD din perioada 2013-2015 și cele formate de PSD/ALDE de după 2017 permițând șefilor ANAF să încetinească până la blocare acest proiect.
În 2016, Banca Mondială a hotărât prelungirea cu 2 ani a proiectului- care avea inițial termen de finalizare luna mai 2019- după ce a constatat lipsa de voință politică în ceea ce privește reforma Fiscului.
Proiectul s-a aflat ceva vreme în moarte clinică și a fost legat ”la aparate” doar cât Ministerul de Finanțe să mai poată plăti ceva contracte de consultanță.
(Citiți și: Niciun euro din creditul luat de la Banca Mondială nu s-a cheltuit în 2017 pentru dezvoltarea componentelor critice ale ANAF)
Gelu Ștefan Diaconu a fost președintele ANAF care a decis că până la momentul în care instituția va ajunge să ușureze viața contribuabilului este nevoie mai întâi de sedii noi, atât pentru angajați structurii centrale, cât și pentru instalarea infrastructurii informatice. Fondurile pe care le-a așteptat degeaba Diaconu: 26,93 milioane euro pentru sediul central și 13,96 milioane de euro pentru centrul de date. Plus TVA.
(Citiți și: De ce nu se digitalizează Fiscul. Nu are în ce! Sediile adecvate vor costa 40 de milioane de euro. Plus TVA)
La începutul anului 2018, în martie, ministrul Eugen Teodorovici a fost întrebat dacă există pericolul renunțării la proiectul derulat cu Banca Mondială în condițiile în care implementarea acestuia era mult decalată față de program.
Eugen Orlando Teodorovici a răspuns: ”Nu, chiar vom anunța în următoarea perioada şi soluţia finală pe care Ministerul de Finanţe o va decide în ceea ce înseamnă zona de IT. Fără o reformă clară, fără etape fixe, lucrurile nu se pot schimba, rămân aşa cum sunt…”
În octombrie 2018, Banca Mondială încă nu aflase care este intenția guvernului. ”Activitățile proiectului au fost suspendate în ultimele 12 luni, iar Banca nu a mai decontat noi plăți” – acesta a fost anunțul oficial al Băncii Mondiale.
