luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 ianuarie, 2018

Relația contribuabilului român cu Fiscul se desfășoară mai mult în stradă, nu în spațiul virtual

O spune ministrul de Finanțe în funcție, dl. Ionuț Mișa, azi, 23 ianuarie 2018: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a cheltuit niciun leu pe sistemul IT, în urma implementării programului cu Banca Mondială, toţi banii consumaţi fiind alocaţi consultanţei . Declarația ministrului Finanțelor a fost făcută la audierile din Comisia economică a Senatului.

Nu e o glumă: e vorba de 91 de milioane de dolari. Iar în 2018 Guvernul României începe deja să ramburseze din creditul de 91 milioane dolari contractat cu Banca Mondială, o primă tranșă de 7,1% din valoarea principalului intrând la plată în octombrie.

În rezumat: am cheltuit un sfert din bani, sistemul informatic al ANAF e varză și, perfect normal, România începe să ramburseze din credit.


Și o realitate: în cazul că o companie privată ar fi procedat așa cu creditul ei, ar fi ajuns în faliment, iar administratorul ar fi fost arestat pentru împingerea în insolvență a firmei.

Situația, literă cu literă, cu puncte și cu virgule:

Acest program a fost realizat, din păcate, în proporţie de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb niciun leu pe sistemul IT. Absolut toţi banii, echivalentul a 60 de milioane de lei, au fost cheltuiţi numai pe consultanţă. Am avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale din acest punct de vedere. Ei au sesizat din 2012, în fiecare an, faptul că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT şi că ne-am rezumat la a face analize şi consultanţe, a spus ministrul Mişa.

Nu a fost o declarație făcută din proprie inițiativă, ci răspunsul la o întrebare adresată de unul dintre membri comisiei, care a fost curios să afle stadiul de implementare al proiectului de modernizare al ANAF derulat cu Banca Mondială – instituție care nu doar că a sesizat constant autorităților române că este ceva în neregulă cu acest proiect, ci chiar a decis prelungirea programului, cu 2 ani, poate România va face ceva în sensul informatizării la standarde europene.

(Citiți și: ”Președintele ANAF – alarmă oficială: Sistemul informatic al Fiscului stă să crape”)

Din cei 9 miniștri responsabili, 8 au fost ai PSD și ALDE

Cine sunt cei care, din 2012 încoace, au mimat interesul pentru reorganizare și eficientizare? În primul rând, sunt șefii Fiscului:

  • Sorin Blejnar – 6 ianuarie 2009 – 17 aprilie 2012
  • Șerban Pop – 17 aprilie 2012 – 22 aprilie 2013
  • Gelu Ștefan Diaconu – 25 aprilie 2013 – 11 februarie 2016
  • Dragoș Doroș – martie 2016 – ianuarie 2017
  • Bogdan Stan – 13 ianuarie 2017 – 18 iulie 2017
  • Mirela Călugăreanu – iulie 2017 – prezent

Apoi, cei care sunt oficial șefi ai șefilor Fiscului- miniștrii de Finanțe:

  • Florin Georgescu – 7 mai 2012 – 21 decembrie 2012
  • Daniel Chițoiu – 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014
  • Ioana Petrescu – 5 martie 2014 – 14 decembrie 2014
  • Darius Bogdan Vâlcov – 14 decembrie 2014 – 15 martie 2015
  • Victor Ponta – 15 martie 2015 – 30 martie 2015 (interimar)
  • Eugen Teodorovici – 30 martie 2015 – 17 noiembrie 2015
  • Anca Paliu Dragu – 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017
  • Viorel Ștefan – 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017
  • Ionuț Mișa – iunie 2017 – prezent

Ultimul în listă, Ionuț Mișa, a explicat la comisie că el a încercat totuși ceva:

Am purtat discuţii cu ei (reprezentanții Băncii Mondiale- n. red) asupra posibilităţii de a continua în această formulă şi, de comun acord, am realizat Centrul Naţional de Informaţii Fiscale. Dânşilor li s-a părut o idee bună că centralizăm toate bazele de date ale ANAF şi punem tot sistemul IT sub o singură umbrelă.

Existau 322 de baze de date distincte, multe dintre ele în limbaje de programare diferite şi era neapărat necesar să unificăm întregul sistem IT sub o singură umbrelă cu o viziune şi strategie asupra sistemului IT în următoarea perioadă, atât asupra suportului hard, care este învechit şi din 2005 nu a mai făcut achiziţii ANAF din acest punct vedere, cât şi din punct de vedere al suportului IT. Dorim să evităm orice deplasare a unui contribuabil la orice altă instituţie care poate avea nevoie de o astfel de informaţie”, a precizat ministrul Ionuț Mișa.

(Citiți și: ”Concluziile dure ale BM pe reformarea ANAF: Cronica unui eșec atent supravegheat de la vârful Fiscului”)

Declarația ridică totuși ceva probleme:

  • structura a fost înființată cu 2 luni mai târziu decât se angajase Guvernul României
  • cei mai semnificativi pași în sensul unificării bazelor de date și informatizării relației contribuabil – Fisc au orizont de implementare 2020
  • una dintre primele sarcini trasate se referă la elaborarea unei ”strategii unitare de dezvoltare și menținere în funcțiune a Sistemului Informatic al MFP”

Tradus în limbaj comun, ultimul punct înseamnă că tot ce s-a lucrat până acum se va reface.

Iar asta ridică următoarea întrebare: cine răspunde pentru cele ”23,5%” bani cheltuiți- mai precis împrumutați de la Banca Mondială- fără utilitate practică?

Cu precizarea importantă: Proiectul de parteneriat Banca Mondială – ANAF  costă 91 de milioane de dolari credit. Iar împrumutul, potrivit contractului inițial, urmează să fie restituit în perioada 2018-2025.

Autorităţile române vor plăti câte două tranşe pe an, a câte 7,1% din valoarea principalului, începând cu octombrie 2018, ultima plată urmând să fie efectuată în aprilie 2025, reiese din contractul semnat în mai 2013 de Guvernul României şi oficialii Băncii Mondiale.

***

Post Scriptum:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

cursdeguvernare.ro a monitorizat în toți acești ani eșecurile ministerului de Finanțe în digitalizarea si informatizarea ANAF, potrivit standardelor unui stat european și potrivit așteptărilor mediului de afaceri și ale contribuabililor.

Puteți citi mai jos titlurile articolelor de alarmă, care nu au reușit să sensibilieze niciun guvern.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: