Credit de 91 de milioane, reformare de 5%: Reorganizarea ANAF în proiectul cu Banca Mondială

În vreme ce discursul guvernamental intern este unul optimist în ceea ce priveşte performanţele ANAF, documentele Băncii Mondiale conţin note pesimiste legate de ritmul de implementare al programului de reorganizare al Fiscului român.

Persoane implicate în proiectul de reorganizare al ANAF derulat în România de Banca Mondială au declarat pentru cursdeguvernare.ro că inclusiv decizii conţinute de ultima hotărâre de guvern privind reorganizarea ANAF nu sunt cuprinse în proiectul finanţat de BM.

Poziţia ANAF în această chestiune va fi prezentată imediat ce cursdeguvernare.ro va primi răspuns la întrebările pe care le-a adresat instituției încă în data de 7 octombrie.

Megaprogram de 91 de milioane de dolari – reformare de 5%. Banca Mondială: ANAF se îndepărtează de angajamentele asumate

Proiectul și banii :

Ministerul Finanțelor a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari în anul 2013, bani cu care urmează să restructureze, reformeze și să dezvolte Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Implementarea corectă și eficientă a proiectului ar urma să ridice toți indicatorii de performață ai Fiscului român – de la digitalizare, instruirea personalului, îmbunătățirea relației cu contribuabilul – cu rezultate în creșterea gradului de colectare si reducerea evaziunii fiscale.

Împrumutul ar urma să fie restituit în perioada 2018-2025. Autorităţile române vor plăti câte două tranşe pe an, a câte 7,1% din valoarea principalului, începând cu octombrie 2018, ultima plată urmând să fie efectuată în aprilie 2025, reiese din contractul semnat în mai 2013 de Guvernul României şi oficialii Băncii Mondiale.

Rezultatele la zi

La peste doi ani de la debutul efectiv al programului de reorganizare al ANAF derulat cu Banca Mondială (9 august 2013), ultima revizie a programului caracterizează drept „moderat nesatisfăcător” stadiul general de implementare al proiectului.

O apreciere îngrijorătoare a experţilor BM este conţinută de documentul finalizat în august 2015 :

„Pentru consolidarea stadiului de implementare al proiectului, sunt câteva chestiuni asupra cărora ANAF trebuie să se concentreze pentru finalizarea cu succes a unui proiect considerat critic. Însă, managementul ANAF a început să se îndepărteze de la angajamentele asumate, în ciuda asigurărilor oferite de ministrul de Finanţe la debutul acestui proiect. Managerul de proiect a ridicat această problemă în cadrul unei întrevederi recente cu ministrul Finanţelor. Echipa de experţi va contina să insiste pentru această importantă acţiune de reorganizare şi va monitoriza îndeaproape situaţia.” (nt: sublinierile aparțin redacției).

Un indicator al faptului că implementarea proiectului de reorganizare al ANAF este întârziată este conţinut de graficul de mai jos, care prezintă diferenţele între nivelul cheltuielilor convenite în cadrul proiectului şi gradul efectiv de realizare al acestora.

Din creditul total de 91,8 milioane de dolari, autorităţile române au cheltuit până în prezent doar 5% (4, 23 milioane de dolari), deși stadiul actual ar fi trebuit să fie de peste 20%.

Potrivit calendarului întocmit de Banca Mondială, în cadrul proiectului de restructurare al ANAF, autorităţile române ar fi trebuit să utilizeze până în prezent fonduri totale de 19,76 milioane de dolari– 6.91 milioane dolari în 2014 şi alte 12,85 milioane dolari în 2015.

A cincea evaluarea proiectului :

În luna august 2015, experţii Băncii Mondiale au finalizat a cincea revizie a proiectului.

Experţii au stabilit 10 categorii de risc, iar proiectul de restructurare al ANAF beneficiază de ratingurile modeste, care nu se îmbunătăţesc de la precedenta revizie.

La fel, indicatorii principali ai obiectivelor urmărite prin restructurare au în cel mai bun caz creşteri modeste, înregistrate de cele mai multe ori faţă de momentul la care a început proiectul, nu faţă de reviziile precedente :

• Eficienţa veniturilor colectate măsurată ca rată de colectare a arieratelor: 40% în ianuarie 2012, 41,24% la 31 decembrie 2014
• Rata de colectare a veniturilor per angajat ANAF: 6.309 lei la 31 decembrie 2012, 7.329 lei la 31 decembrie 2014

Cel mai bine, ANAF stă la capitolul „Timpul mediu de pregătire a declaraţiilor fiscale pentru contribuabilii persoane juridice”: 220 de ore la 31 decembrie 2012, 159 de ore la 31 mai 2015 (obiectivul convenit, deja depăşit, este de 176 de ore la 31 decembrie 2018).

De la demararea proiectului de reorganizare a crescut şi rata de colectare a veniturilor pe cap de angajat ANAF: de la 6.309 lei la 31 decembrie 2012, la 7.328 lei la 31 decembrie 2014 (ţinta fixată este de 9.656 lei la 31 decembrie 2018).

Capitolele la care ANAF a regresat sunt, potrivit reviziei Băncii Mondiale:

• Timpul mediu necesar soluţionării litigiilor: 61 de zile la 31 decembrie 2012, la 88 de zile la 31 decembrie 2013 (ţinta este de 45 de zile, la 31 decembrie 2018)
• Rata productivităţii principalelor impozite ( TVA): 35,5% la 31 decembrie 2012, 31,44% la 31 decembrie 2014, 29,9% la 31 mai 2015. (Ţinta este de 46% pentru TVA la 31 decembrie 2018)

Nedumeriri privind noile deciziile de reorganizare internă ale ANAF

Persoane implicate în proiectul de reorganizare al ANAF au declarat pentru cursdeguvernare.ro că au primit cu nedumerire hotărârea de guvern de la începutul lunii octombrie, care a conţinut câteva măsuri de reorganizare a ANAF.

Dacă înfiinţarea Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili este în linie cu programul de restructurare, nou înfiinţata Direcţie de executare silită, care va funcţiona în cadrul aparatului propriu al ANAF, nu este nici discutată, nici conţinută de programul convenit cu Banca Mondială.

(Citiţi şi: „Reorganizarea ANAF: între desprinderea de Finanțe și modelele occidentale”)

Există şi dubii legate de posibiliatea autorităţilor române să respecte cadrul temporal al proiectului în ceea ce priveşte construcţia noului sediu al instituţiei, care va găzdui şi centrul de date.

Potrivit proiectului, autorităţile române ar trebui să înceapă din 2016, cel de-al treilea an de implementare al proiectului, dezvoltarea Sistemului de Management al Informaţiei (inclusiv achiziţia de echipamente hardware şi soluţii IT).

În aceste condiţii, ANAF a anunţat la începutul lunii octombrie lansarea procedurii de licitaţie pentru alegerea proiectantului noului sediu, deci noile echipamente vor putea fi utilizate în noua lor locaţie în cel mai bun caz în ultimul an de implementare al proiectului de reformare a Fiscului român.

De ce merg lucrurile greu

Sunt semne că ANAF a atins limita de sus a eficienţei în relaţia cu „contribuabilul obişnuit” şi că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să atace şi zonele în care acţionează mai „timid”.

Pentru atingerea ţintelor impuse de proiectul cu Banca Mondială, afirmă surse politice familiarizate cu evoluţia la zi a „politicilor” în materie de fiscalitate, ANAF va trebui să atace zona marilor contribuabili, dar şi marile reţele de evaziune care beneficiază încă de diverse tipuri de protecţie.

Nu în ultimul rând, ANAF are o problemă legată de personal– în ultima perioadă a fost extinsă schema de personal, dar ritmul angajărilor este, din diverse motive, lent.

În plus, nici calitatea personalului nu este cea optimă, experţii BM sesizând că trebuie lucrat în continuare la „îmbunătăţirea specializării şi la devotamentul”angajaţilor ANAF.

Cum ar trebui să arate ANAF în 2019, dacă ar implementa la timp proiectul cu Banca Mondială

Principalele obiective ale proiectului de restructurare al ANAF sunt:

• Îmbunătăţirea performanţei şi stabilitatea încasării veniturilor
• Reducerea greutăţilor pe care companiile şi persoanele fizice le întâmpină în respectarea obligaţiilor fiscale
• Îmbunătăţirea eficienţei colectării taxelor
• Reducerea evaziunii fiscale

Cele patru obiective vor fi evaluate în funcţie de câţiva indicatori :

• Ponderea veniturilor colectate în PIB (34%);
• Costul colectării (0,9% )
• Rata declarării electronice la contribuabilii mari şi mijlocii (98%)
• Gradul de conformare voluntară la declarare (95%)
• Gradul de conformare voluntară la plată (88%)
• Rata de colectare a arieratelor (50%)
• Rata productivităţii principalelor impozite (TVA 46%, impozit pe profit 21%);
• Rata de colectare a veniturilor pe angajat (9.656 lei);
• Timpul mediu de pregătire a declaraţiilor fiscale pentru contribuabilii persoane juridice (176 ore/an)- îndeplinit în acest moment
• Sume atrase suplimentar, pe un inspector urmare inspecţiilor fiscale la persoane juridice (3.600 mii lei)
• Rata de conformare la plată pentru: TVA (83,5%), impozit pe profit (86%), contribuţii sociale (82,5%)

Există în continuare o serie de indicatori dificil de atins în condiţiile în care autorităţile române nu au putut furniza un sistem de referinţă.

Este vorba despre:

• Opinia populaţiei legată de integritatea angajaţilor ANAF (care ar trebui să se îmbunătăţească cu 15%)
• Opinia populaţiei legată de calitatea serviciilor oferite de ANAF (care ar trebui să se îmbunătăţească cu 15%)
• Opinia populaţiei legată de timpul necesar respectării procedurilor fiscale (care ar trebui să se reducă cu 20%)