De ce nu se digitalizează Fiscul. Nu are în ce! Sediile adecvate vor costa 40 de milioane de euro. Plus TVA - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

De ce nu se digitalizează Fiscul. Nu are în ce! Sediile adecvate vor costa 40 de milioane de euro. Plus TVA

28 mai, 2017

La trei luni de la anunțul alarmant al noului președinte ANAF, Bogdan Nicolae Stoica, potrivit căruia sistemul informatic al instituției ”stă să crape”, Fiscul a anunțat vineri că, începând cu data de 1 iunie, Serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV) va fi disponibil și pentru persoanele juridice.

Cu mențiunea că înainte, pe 29 și 30 mai, serviciul va fi indisponibil din cauza unor lucrări de mentenanță.

Dar oare extinderea serviciilor oferite prin intermediul SPV semnifică și faptul că ANAF începe să recupereze întârzierile acumulate în programul de informatizare convenit cu Banca Mondială?


Nu, totul e în continuare blocat, afirmă pentru cursdeguvernare.ro surse care cunosc foarte bine stadiul în care se află proiectul de informatizare al ANAF.

Informatizare, dar numai în ”casă” nouă

Originea acestui blocaj poate fi identificată în perioada 2013-2014, când fostul președinte ANAF Gelu Ștefan Diaconu a decis că până la momentul în care instituția va ajunge să ușureze viața contribuabilului este nevoie mai  întâi de sedii noi, atât pentru angajați structurii centrale,  cât și pentru instalarea infrastructurii informatice.

Din anumită perspectivă, abordarea poate fi considerată una corectă, mai ales că, oficial, în 2014 s-a afirmat:

”În cazul nerealizării noului centru de date, se pune în pericol întreg programul de dezvoltare a sistemului informatic al agenției și chiar al Ministerului Finanțelor, cu consecințe dintre cele mai grave în domeniul serviciilor pentru contribuabili, al activității Trezoreriei Statului și al activității de colectare a veniturilor bugetului general consolidat. Totodată, lipsa unui nou centru de date ar împiedica realizarea proiectului de modernizare a administrației fiscale, derulat cu Banca Mondială, din cauză că noile echipamente ce vor fi achiziționate ar trebui livrate și puse în funcțiune, etapizat, în următorii doi până la trei ani”.

(Descărcați AICI-LINK Nota de fundamentare prin care guvernul a pus la dispoziția ANAF terenul pentru noul sediu)

Cât costă oficial investiția ANAF


La doi ani și jumătate distanță de la acel moment, noua conducere ANAF a transmis cursdeguvernare.ro principalele date tehnice și financiare ale acestei investiții:

Pentru sediul central al ANAF

  • Suprafaţă construită = 2.160 mp
  • Suprafaţă desfăşurată = 30.311 mp

Pentru Centrul de Date al ANAF

  • Suprafaţă construită = 1.160 mp
  • Suprafaţă desfăşurată = 4.028 mp

Preţurile de construcţie, conform studiului de fezabilitate, sunt:

  • pentru sediul central al ANAF :    888,66 euro/mp + TVA
  • pentru centrul de date al ANAF : 3.462,83 euro/mp+TVA

Un calcul simplu arată: sediul central ANAF va costa 26,93 milioane euro, iar centrul de date 13,96 milioane de euro. Plus TVA.

Cu precizarea că prețurile sunt estimative, conducerea ANAF mai informează:

  • Obiectivul de investiţii se află la stadiul de aprobare a indicatorilor tehnico- economici, rezultaţi în urma elaborării studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic al obiectivului va fi întocmit numai după aprobarea acestor indicatori.
  • Licitaţia pentru construcţie va fi demarată după aprobarea indicatorilor tehnico- economici şi elaborarea proiectului tehnic.
  • Constructorul nu a fost desemnat. Durata estimată de proiectant este de aproximativ 36 de luni de la data începerii lucrărilor de execuţie.

Detalii, detalii

De precizat că în urmă cu un an datele arătau cu totul altfel. Publicul era anunțat, în martie 2016, atât de presa economică dar și de revista de specialitate Arena Construcțiilor (AICI-LINK), că a fost atribuit contractul de proiectare pentru suma de 1,41 milioane de lei, fără TVA.

Datele tehnice anunțate la acel moment pentru sediul central erau: Viitorul sediu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va avea regimul de înălţime 2 Subsoluri+P+7 etaje. Amprenta la sol a suprafeţei imobilului va fi de 1.500 mp.

Adică o suprafață desfășurată la jumătate față de cât azi.

Specialiști din piața imobiliară consultați în 2016 de Profit.ro (AICI-LINK) precizau că, pentru o astfel de clădire, ”costul de construcție variază între 400 și 600 euro pe metrul pătrat, ceea ce poate plasa valoarea investiției între 6 și 9 milioane euro.”

Astăzi aflăm că prețul, estimativ, este 888,66 euro pe metrul pătrat, lucru ce urcă costul construcției la peste 26 milioane euro. Desigur, cost estimat.

În 2016 nu s-a transmis nimic legat de costurile de construcție a centrului de date, azi estimate la 3.462,83 euro pe metrul pătrat. Plus TVA.

Pentru o construcție care nu are nevoie de o calitate deosebită a finisajelor și care față de o clădire banală are în plus nevoie de un sistem de climatizare, de un generator propriu, de o podea antistatică ce nu costă mai mult decât parchetul și de un sistem automat de stingere a incendiilor.

Un mister: De ce nu sunt cheltuiți banii. 17% după 2/3 din termenul de reformare

ANAF înregistrează și astăzi una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană ca nivel de încasare a taxelor și impozitelor, iar relația cu contribuabilul român este marcată de un lung șir de gafe, de erori.

Iar perspectivele nu sunt încurajatoare: o spune ultima evaluare a proiectului de modernizare a Administrației Fiscale realizat cu sprijinul Băncii Mondiale – AICI LINK.

Ultima evaluare realizată de experții Băncii Mondiale, comunicată guvernului pe 16 ianuarie 2017, conține și decizia de prelungire a proiectului din cauza întârzierilor semnificative înregistrate de partea română- proiectul, care inițial trebuia încheiat în 2019, se va finaliza în 2021.

(Citiți și: ”Restructurarea ANAF scade la ”moderat nesatisfăcător”: Banca Mondială depunctează implementarea la toate capitolele”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Intrat deja în anul cinci de la semnare, proiectul avansează foarte greu în ceea ce privește banii cheltuiți de partea română (după 4 din cei 6 ani de implementare, s-au atras doar 17% din bani) și, uimitor, regresează la anumite capitole de risc.

Ministerul Finanțelor a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari în anul 2013, bani cu care urmează să restructureze, reformeze și să dezvolte Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Iar la  2/3 din termenul de reformare, s-au atras 17%...

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr