Nou-născuții din România au reprezentat doar 4,59% din copiii aduși pe lume în UE, în 2022. Pentru nașterile din mame minore procentul a fost de 28,14%, iar pentru nașterile fetelor care nu au împlinit 15 ani, ponderea în totalul UE a fost de 44,17%, conform unui studiu prezentat joi de organizația Salvați Copiii.
Studiul arată că doar un sfert din mamele minore merg la școală, iar două treimi din cele care nu mai sunt cuprinse în sistemul de învățământ abandonaseră școala înainte de a rămâne însărcinate.
De altfel, riscul de a naște înainte de a împlini 18 ani este cel mai puternic legat de abandonul școlar, anterior sarcinii. Legătura directă cu sărăcia este mai slabă, conform analizei.
Pentru diminuarea numărului mamelor minore, Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei „Salvaţi Copiii România”, solicită introducerea graduală în şcoli a „Educaţiei pentru sănătate”, disciplină care să le ofere copiilor informaţii despre sănătatea reproductivă, nutriţia sănătoasă, importanţa practicării sportului, sănătatea emoţională, combaterea consumului de droguri.
Principalele date informații statistice desprinse din studiul realizat cu ajutorul declarațiilor fetelor participante la sondajul de opinie al organizației Salvați Copiii:
- Una din trei fete care în prezent sunt mame minore sau gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
- Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută în perioada de minorat a mamei.
- Majoritatea familiilor din care provin mamele/gravidele minore se situează din punct de vedere al veniturilor la nivelul pragului de sărăcie acută; 70% dintre gravidele minore și 52% dintre mamele minore declară că nu au nici un venit personal lunar.
- Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată. Cu excepția celor trei cazuri (2%) în care sarcina a survenit ca urmare a unui abuz (pentru care agresorul nu a fost încă sancționat, deoarece victima nu a depus plângere ori autoritățile locale nu au sesizat organele penale) și a celor cinci cazuri (3%) în care sarcina a fost dorită/planificată ca urmare a unei situații maritale stabile a minorei, în toate celelalte cazuri sarcina a fost un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă.
- Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia).
- Una din șase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluției intrauterine a copilului. Rușinea și lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog.
- Majoritatea copiilor cu mame minore au între 0-2 ani și restul până în 3 ani împliniți.
- Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele însele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (și a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) și a transportului până în localitatea în care este localizat medicul de familie.
- Unu din cinci copii cu mamă minoră nu are schema de vaccinare completă în special din cauza lipsei de informare privind periodicitatea vaccinurilor pentru nou-născut și copilul mic și din cauza adversității, indusă de familie sau comunitate, față de vaccinuri.
- Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
- Doar 39% din gravidele minore și 24% dintre mamele minore continuă școala, majoritatea în regim de zi, ceea ce arată oportunitatea comunicării prin intermediul consilierului școlar sau dirigintelui.
- Majoritatea respondentelor (58%) se declară de etnie română; 40% dintre respondente au declarat etnie romă și 2% etnie maghiară.
****
