Reforma ANAF nu va mai avea loc sub îndrumarea și cu finanțarea Băncii Mondiale, ci s-a produs miercuri, în Parlamentul României, după o viziune propusă și susținută oficial de către ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici.
O viziune care, practic, întoarce structura organizațională a Fiscului cu 6 ani în timp și care se abate fundamental de la principiile de reformă convenite în 2013 cu Banca Mondială: practic, noua structură pare un cadou făcut autorităților județene.
Cum arată reforma decisă de Parlament
Pe scurt:
Vama trece din subordinea ANAF în cea a Ministerului de Finanțe, iar cele opt direcții regionale ale Fiscului vor fi desființate, pentru a se înființa 41 de direcții județene, plus una pentru București.
”Reforma” ANAF a fost decisă miercuri de plenul Camerei Deputaților, care a aprobat un proiect de Lege pentru modificarea OUG 74/2013, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Potrivit textului adoptat la Camera Deputaților, Vama va deveni structură separată în subordinea directă a ministrului Finanțelor, iar structura centrală a ANAF nu va mai avea în subordine opt direcții regionale, ci 41 direcții județene și o direcție pentru București.
Spargerea direcțiilor regionale, care se produce în numele ”apropierii de contribuabil”, reprezintă în realitate un cadou făcut autorităților județene, care vor putea influența, așa cum au făcut-o și în trecut, actul de control economic.
Fiscul revine practic la forma de organizare existentă cu 6 ani în urmă, care prin ineficiență și corupție a generat de fapt nevoia de reorganizare.
Pledoarie pentru reformă bazată pe omisiuni și neadevăruri
Ministrul Eugen Teodorovici a spus la Parlament că decizia reorganizării ANAF a fost luată deoarece în actuala formulă acesta nu a performat.
„În 2013, când s-a făcut această modificare – o regionalizare, o mutare a vămii la ANAF, a fost o dorinţă a unei persoane, ştiţi foarte bine care, aflată la conducerea acestei instituţii, de a avea toate informaţiile şi tot controlul pe întreaga ţară. Şi în 2014, 2015 se închideau companii pentru 9 -10 lei, se suspenda activitatea acelor companii pentru câteva luni de zile”, a explicat Eugen Teodorovici.
Ministrul a omis să precizeze că reforma adoptată în 2013 s-a produs tocmai din cauza ineficienței cronice și a corupției constatate în interiorul direcțiilor județene, dar mai ales la Garda Financiară, ”brațul înarmat” al ANAF.
La fel, ministrul uită că reforma– o precondiție a semnării proiectului cu Banca Mondială- a fost înfăptuită de colegul său de coaliție, Daniel Chițoiu (astăzi vicepreședinte ALDE).
„S-a vorbit mult de această nevoie de a reorganiza ANAF şi ca structură şi ca funcţii, ca împărţire a funcţiilor între ANAF şi Ministerul de Finanţe şi în special partea de mentalitate- probabil că mentalitatea va fi şi ea schimbată odată cu schimbarea acestei structuri extrem de importantă pentru economia naţională. Cum va arăta? V-am spus vizavi de Vamă că aceasta va fi adusă la forma dinainte de 2013, pentru că aşa este normal să fie.
Mai departe, în zona de ANAF ştiţi foarte bine că anul trecut a început un proces de mutare la nivel de judeţ a contribuabililor mijlocii tocmai pentru o mai bună relaţie directă şi cât mai simplă cu toţi contribuabilii”, a argumentat Eugen Teodorovici.
Ministrul dezinformează: decizia de descentralizare a relației cu contribuabilii mijlocii și mari- către regionale, nu către județe- a fost adoptată după ce, în 2017, s-a constatat că jumătate dintre marii contribuabili nu au fost verificati de către unitatea centrală în perioadele de prescripție.
(Citiți și: ”Oficial, ANAF- Aproape jumãtate dintre marii contribuabili nu au fost verificati în perioadele de prescripție”)
Decizia de a reforma ”pe cont propiu” ANAF a fost luată încă de anul trecut. Surse familiarizate cu discuțiile purtate cu Banca Mondială au declarat cursdeguvernare.ro că Ministerul de Finanțe a notificat instituția financiară în noiembrie 2018 că nu dorește să mai finalizeze proiectul demarat în aprilie 2013.
Asta înseamnă că Ministerul de Finanțe renunță la 52 de milioane de euro, cât ar mai fi putut să deconteze pe proiect, și că va rambursa cât a cheltuit până acum (cam 18 milioane de euro, plus dobânzile aferente) fără rezultate în creșterea gradului de colectare al taxelor și fără efecte sesizabile în relația cu contribuabilul român
De precizat: informația că Ministerul de Finanțe a decis să oprească proiectul de reformă al Fiscului derulat cu Banca Mondială nu a fost comunicată publicului român.
Când și cum a aflat Banca Mondială că guvernul anulează proiectul
Banca Mondială a fost notificată oficial, pe data de 19 noiembrie 2018, de către Ministerul român al Finanțelor, care în numele ANAF a solicitat anularea liniei de credit de 52 de milioane de euro, cât mai era disponibil din totalul de 70 de milioane aprobat prin proiect.
Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că solicitarea a fost justificată prin ”schimbarea circumstanțelor și a viziunii de abordare” asupra modului de implementare al sistemului informatic al ANAF– componenta esențială a proiectului de reformă.
Sub formularea diplomatică se ascunde următoarea realitate: Ministerul de Finanțe a refuzat să lase la ANAF capacitățile IT cu ajutorul cărora se urmărește centralizarea datelor financiare din întreaga țară și dezvoltă în schimb capacitățile unui Centru Național pentru Informații Financiare, structură componentă a aparatului central al Ministerului Finanțelor Publice.
Urmare a solicitării primite de la București, Banca a decis să se închidă oficial proiectul pe data de 31 martie 2019, dată până la care se va desfășura un audit.
(Citiți și: ”ANAF pregătește returnarea creditului de 91 mil. de dolari către BM pentru o reformă din care a făcut doar 23,5%”)
Ministerul de Finanțe a cheltuit peste 18 milioane de euro din creditul acordat de Banca Mondială. Chiar Ionuț Mișa, ministru de Finanțe la data declarației, ulterior șef al ANAF, explica în 2018 pe ce s-au cheltuit banii: niciun leu pe sistemul IT, toţi pe consultanţă. O declarație exagerată, dar nu departe de adevăr.
În 2018, Guvernul României începe deja să ramburseze din creditul de 70 milioane euro contractat cu Banca Mondială, o primă tranșă de 7,1% din valoarea principalului intrând la plată în octombrie.
