Exclusivitate – Document / Analiza Bruxellesului pe proiectul României pentru fondurile 2014-2020 pe cele 11 obiective : ”Nicio lecție învățată din 2007-2013”

de Claudiu Zamfir | 19.7.2013 .

Ministrul Fondurilor UE, Eugen Teodorovici

Comisia Europeană a elaborat o analiză detaliată pe 11 direcții asupra draftului de Acord de parteneriat trimis de Guvernul României la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene în exercițiul financiar 2014-2020.

Cu jumătate de an înainte de începerea exercițiului financiar în care România va avea la dispoziție 39,9 miliarde de euro de la UE, strategia Ministerului Fondurilor Europene nu reușește să îndeplinească nici măcar standardele de principiu ale Acordului de parteneriat pentru absorbția banilor în proiecte.

cursdeguvernare.ro a intrat în posesia analizei originale a Bruxelles-ului pe proiectul României.

Nicio lecție învățată din implementarea programelor în perioada 2007-2013, în multe sectoare” – constată, textual, analiza serviciilor Comisiei Europene asupra proiectului de Acord de parteneriat trimis de București Bruxelles-ului.

 Vă prezentăm sec o sinteză a reproșurilor din analiza detaliată a Comisiei Europene, de o duritate care ocolește uzanțele diplomatice.

Cele 11 direcții pe care Comisia Europeană își face observațiile

Serviciile Comisiei Europene analizează punctual cele 11 obiective tematice (TO) pe care România trebuie să le îndeplinească prin investițiile pe care urmează să le facă din fonduri europene, în perioada 2014-2020, așa cum sunt TO-urile prezentate în draftul de Acord de parteneriat transmis în 6 iunie la Bruxelles, de către Ministerul Fondurilor Europene.

Observațiile se îndreaptă în primul rând împotriva capitolului dedicat ”Analizei disparităților, nevoilor de dezvoltare și a potențialului de creștere”.

Analiza Comisiei reproșează că, în loc să-și ancoreze proiectul de Acord în analizele tematice, Guvernul României a copiat efectiv documentația europeană, în speță recomandările specifice de țară (CSR – country specific recommendations).

Copy/paste după CSR-uri, neancorat în analiza tematică (Copy/paste of CSRs, not anchored in the thematic analysis)” – se arată în analiza Comisiei Europene.

De asemenea, experții europeni reproșează Guvernului că nu a învățat lecțiile eșecului implementării programelor europene din perioada de finanțare 2007-2013, care au ajuns în prezent la circa 15% absorbție, în șase ani și jumătate de când România are la dispoziție banii europeni.

Nicio lecție învățată din implementarea programelor 2007-2013, pentru multe sectoare”, scrie în documentul european.

Concluzia la care ajung experții de la Bruxelles arată, fără menajamente diplomatice, că draftul de Acord de parteneriat transmis de Ministerul Fondurilor Europene la Comisia Europeană este slab fundamentat și nu are consistență și ”reflecție strategică”.

În general, capitolele par să fi fost construite prin compilarea unor surse diverse de informații și declarații slab fundamentate, fără consistență sau reflecție strategică. Accentul este pus în principal asupra decalajelor și nevoilor (nu întotdeauna justificate și convingătoare), mai degrabă decât pe potențialul de creștere”, susțin funcționarii Comisiei Europene.

După criticile generale, serviciile CE iau punct cu punct obiectivele tematice (TO) pe care România trebuie să-și fundamenteze prioritățile de absorbție a fondurilor europene în perioada 2014-2020 :

  • TO 1 (Cercetare și dezvoltare): Proiectul de Acord nu face ”nicio referire la cheltuielile private precare în cercetare și dezvoltare; Nici o referire explicită la strategia de competitivitate sau la o listă a sectoarelor prioritare. Prioritățile se referă la măsuri tehnice, fără concentrare strategică sau obiective”.
  • TO 2 (IT și Comunicații): ”Nici o referire la instrumentul de cartografiere planificat cu identificarea eșecurilor pieței și evaluarea decalajului privind accesul la tehnologia de generație următoare la internetul de mare viteză (NGA – next generation acces, în original – n.r.) după cum s-a anunțat în dialogul informal; nicio inventariere a investițiilor 2007-2013”.
  • TO 3 (Competitivitate): ”Nici o referire la obstacole pentru extinderea și dezvoltarea IMM-urilor, cu accent exclusiv pe crearea de IMM-uri, care nu pare să fie o preocupare majoră în România. Absența unei analize a sectoarelor cu potențial de creștere și dezvoltare”.
  • TO 4 (scăderea emisiilor de carbon): ”Nu s-au identificat sectoarele de oportunitate pentru energiile regenerabile. Nicio referire la Planul național de acțiune pentru eficiență energetică și la Planul național de acțiune în domeniul energiei regenerabile. Analiza și argumentarea sunt incomplete și precare. Eficiența energetică a clădirilor este o problemă principală care nu este acoperită. Nicio referire la eficiența energetică, ca principiu integrat al finanțării UE, în special pentru IMM-uri”.
  • TO 5 (Schimbările climatice și adaptarea): ”Nicio analiza holistică a riscurilor, doar simple referiri la riscurile specifice (inundații, secetă și eroziune). Analiza trebuie să abordeze vulnerabilitățile și capacitatea de adaptare. Nicio prezentare rațională a diferitelor etape de gestionare a dezastrelor. Referiri inadecvate la nevoile specifice și la proiecte (rezervoare de apă) și la irigare. Măsurile non-structurale sunt de asemenea relevante pentru alte riscuri decât seceta, în special inundațiile”.
  • TO 6 (mediu): ”În general, acest capitol este orientat prea mult către acquis-ul comunitar, ignorând obiectivele de protecție a naturii din cadrul Politicii comune pentru pescuit și a Politicii agricole comune, precum și potențialul oferit de peisajele naturale din România și de biodiversitate, care pot fi valorificate prin măsuri agro. Referiri inadecvate la nevoia de a sprijini construcția incineratoarelor de gunoi, în locul cerințelor generice de conformare la obiectivele 2016”.
  • TO 7 (Transport): ”Listă oscilantă de priorități, fără justificare sau referire la nevoia de prioritizare, în toate sectoarele. Nicio referire la Masterplan și la prioritizarea nevoilor de cheltuire. Nicio referire la siguranța rutieră. Nicio referire la situația din sectorul feroviar și la nevoia de restructurare”
  • TO 8 (ocuparea forței de muncă): ”Trebuie identificate mai bine grupurile vizate de investiții și trebuie evidențiată mai bine analiza situației lor ocupaționale. Trebuie acordată mai multă prioritate măsurilor de trecere în activitate și trebuie asigurate mai bine mecanismele de tranziție între inactivitate și locurile de muncă ori formare profesională. Trebuie promovată abordarea specifică și personalizată pentru fiecare grup, care în prezent este slab gestionată de instituțiile competente. Trebuie identificate sectoarele afectate de nepotrivirea competențelor (acumulate în școală – n.r.)”, în conformitate cu Planul de competitivitate”.
  • TO 9 (incluziunea socială): ”Trebuie identificate grupurile prioritare pentru a fi vizate de investiții, precum și nevoile lor în ceea ce privește accesul la servicii. Dezinstituționalizarea va fi promovată în mod activ. Aceasta se adresează (în prezent – n.r.) numai copiilor, nu și altor grupuri vulnerabile. Provocările legate de sărăcia în zonele rurale sau de pescuit și de comunitățile costiere ar trebui să fie abordate în mod corespunzător”.
  • TO 10 (Educație și formare de competențe): ”Slabă dezvoltare privind provocările și prioritățile de formare profesională, educația terțiară (documentul concentrându-se în principal pe învățământul secundar) și învățarea pe tot parcursul vieții (inclusiv identificarea sectoarelor strategice în care ar trebui să fie abordate nepotrivirile de competențe cu piața muncii); acestea nu vin în sprijinul alegerii priorităților”.
  • TO 11 (Capacitatea administrativă): ”Justificare inadecvată și simptomatică pentru absorbția slabă a fondurilor europene (volumul de muncă al personalului, mai degrabă decât birocrația). Nici o referire la ministerele / instituțiile prioritare la ranforsare. Cadastrul – lipsesc descrierea problemei și stadiul său”.

Ministerul Fondurilor Europene arată cu degetul către celelalte ministere

Proiectul de Acord de parteneriat este elaborat în coordonarea Ministerului Fondurilor Europene, care a și trimis la Bruxelles primul proiect, în 6 iunie.

Studiile și propunerile sectoriale strânse în proiect aparțin, însă, tuturor ministerelor Guvernului Ponta.

De altfel, MFE a și subliniat acest lucru într-un comunicat de presă:

”Documentul a fost realizat pe baza analizelor socio-economice elaborate la nivelul ministerelor de linie și a primelor concluzii legate de prioritățile strategice sectoriale”, precizează MFE, într-un comunicat de presă.

Ce este Acordul de parteneriat

Acordul de parteneriat este documentul strategic fundamental care va stabili prioritățile și institiuțiile prin care România va absorbi fondurile europene în cadrul financiar multianual al UE 2014-2020.

Pentru perioada următoare de programare, România ar avea la dispoziție 39,9 miliarde de euro, fonduri europene, dintre care 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale și de coeziune.

România riscă, însă, să piardă un an de absorbție și să nu se poată atinge de acești bani mai devreme de decembrie 2014, dacă Guvernul nu transmite în timp util la Bruxelles Acordul de parteneriat, într-o formă finală care să fie acceptată de Comisia Europeană.

Conform foii de parcurs a negocierilor România-CE, Ministerul Fondurilor Europene își propune să transmită proiectul de Acord de parteneriat la Comisia Europeană la început de noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de CE în ianuarie 2014.

(Descarcă de AICI proiectul de Acord de parteneriat transmis de România la Bruxelles în 6 iunie)

Premierul Victor Ponta a afirmat, însă, că “statele membre trebuie să trimită până în luna octombrie la CE proiectul de Acord pentru 2014-2020”.

Draftul de Acord de parteneriat transmis în 6 iunie de MFE la Bruxelles este un prim proiect care urmează să fie modificat în urma dialogului cu experții europeni.

”Ministrul Teodorovici, tocmai pentru că noi am avut în trecut probleme cu capacitatea administrativă, cu modul de întocmire, nu o dată ci de două ori a trimis nişte idei, proiecte, a primit observaţii, le-a inclus, a trimis din nou şi aşa va face şi în continuare, până la în luna octombrie”, a mai explicat Victor Ponta.

Îngrijorători sunt, însă, termenii duri în care serviciile Comisiei Europene critică acest prim proiect transmis de MFE la Bruxelles, după scrisoarea la fel de critică a CE față de documentația Ministerului Fondurilor Europene, din martie.

Context

Presa centrală a publicat joi extrase dintr-o scrisoare pe care Comisia a trimis-o la Ministerul Fondurilor Europene și în care se regăsesc o parte din criticile cuprinse în analiza serviciilor Comisiei Europene, pe care acum o prezintă cursdeguvernare.ro.

Premierul Ponta a declarat, joi seara, la un post TV, că informațiile apărute în presă ar fi doar ”o petardă”.

”E o mică petardă, că se practică chestia asta. Astăzi, de fapt a fost o singură prezentare despre România făcută de Comisia Europeană, cea referitoare la MCV. Şi pentru că acolo poziţia Comisiei şi a statelor membre a fost extrem de pozitivă, că România a făcut progrese în toate direcţiile, trebuia găsit ceva cu care să acoperim”, a declarat premierul la Digi24.

Documentul care intrat în posesia cursdeguvernare.ro confirmă, însă, îngrijorările Comisiei Europene cu privire la coerența strategiei României de a absorbi fondurile UE în perioada 2014-2020.

Publicat la data de 19.7.2013 .

16 comentarii

  1. Ștefan A.
    19.7.2013, 10:17 pm

    O sa ceara o prelungire a timpului maxim . Cum au facut si cu FMI ca sa tinteasca “succesele ” .
    In Romania metoda hei-rup nu a murit.
    Chestia grava ca tot documentul asta demonstreaza ca tara e condusa de niste nulitati profesionale . Fara deosebire de functile obtinute , diplomele marete etalate , e tragic ce se intimpla .
    Repet ce am mai scris . Ne va salva mareata regionalizare . Garantata de expertul domn Dragnea . 🙂

    • huzaru-kultural
      20.7.2013, 11:29 am

      chestia tragica e ca orice parerolog isi da cu presupusul despre ce nu intelege : tu, autorul, etc

      • Bucur
        20.7.2013, 11:54 am

        In momentul in care CE scrie negru pe alb “Nici o lectie invatata in 7 ani”, ce e greu de inteles?

      • Ștefan A.
        20.7.2013, 12:01 pm

        Bine ca pricepeti dumneavoastra domnule @huzaru-kultural.(tu esti cind vorbiti cu nevasta dumneavoastra , intelectualule )
        Cind esti in UE din 2007 si dupa 6 ani esti mereu ultima tara la atras fondurile europene , noroc cu voi astia care pricepeti tot si toate . Diplome marete , capacitati profesionale sublime , in realitate zero barat. E de facut multa scoala la Spiru Haret sa intelegi niste cifre si niste scrisori . Multa .

  2. pragmatic-la-extrem
    20.7.2013, 10:04 am

    doctrina marxista NU recunoaste UE. CUm sa inteleaga Ponta si ai sai un acord de partenariat?
    In plus, bunul-plac in fiecare domeniu ar fi grav compromis de orice fraza pe hartie transmisa la Bruxelles. Daca la domeniul X nu va fi la putere cine vrem “noi”? RIsc maxim pt. un guvern marxist.
    PS. off-topic. Orice partenariat public-privat nu cumva adauga la deficitul guvernamental programat? daca da, atunci niciun PPP semnficativ ca cifre nu va fi semnat

    • Marks
      22.7.2013, 5:39 am

      PPP poate sa nu creasca deficitul daca e facut cu buna credinta. Atunci cand nu vrei sa lasi cascavalul din mana si mai dai si castig gratuit e normal. Sa fiu explicit. Se face o autostrada. Guvernantii vor ca dupa 25-30 de ani maximum statul sa redevina proprietar. In conditiile acestea aia care vin pun conditia ca statul sa asigure un venit sigur adica daca autostrada nu produce suficient sa dea statul diferenta.Asta normal ca mareste deficitul public pentru ca orice garantie chiar neplatita se pune in carca statului. Daca s-ar asigura o proprietate pe 99 de ani si s-ar pune la punct un mecanism de control al tarifelor si intretinerii atunci n-ar mai trebui garantii. Si ma refer la tarife la fel ca la gaze unde o autoritate de reglementare aproba pretul desi statul nu le da bani la aia daca intra in pierdere. Dar o privatizare a autostrazilor si a feroviarului adevarata ar dinamita o sursa de venit politica formidabila. Pai datul cu smac pe strazi e cea mai mare sinecura politica. Cu romanii mai este o problema. De exemplu Petrom. De ce credeti ca nimeni nu ataca problema redeventelor. Ca nu privatizarea e o problema ci nivelul redeventelor. Acolo noi suntem ieftini si ne facem ca nu pricepem cum OMV vinde scump ca-n Europa dar redevente mai mici ca-n Africa. D-aia nici o privatizare de autostrazi nu va fi reglementata ca lumea. Astia o vand si ma-sa ca sa le fie lor bine chit ca tara e jale.

  3. cucu
    20.7.2013, 12:06 pm

    Mesajul e clar. Romanul s-a nascut incompetent. Asta daca nu apuca sa lucreze in Vest. Sau Sud. Sau Est. Acasa stie numai copy paste, palavrageala fara noima, politica locala. Cea mai buna gluma, “Nici o referire la situația din sectorul feroviar”. Parca-l vad pe dom’ ministru: Pai ce situatie domne vor astia, n-avem sector feroviar? Nu merge? Merge si-asa.

  4. Plagiatorul
    20.7.2013, 12:28 pm

    Incet, incet adevarul iese la suprafata: nici astia ca si ceilati nu sunt decat nulitati populiste si dornice de imbogatire, gata sa jefuiasca bani europeni. Din plagiatorii care au acparat functiile in ministere nu are cum sa iasa un program coerent.

  5. Albert
    22.7.2013, 5:48 am

    Nici o problema. O sa COPIEM de la altii.
    Vai de noi.

  6. lili
    22.7.2013, 6:49 am

    A venit Ponta in locul lui Boc si Teodorovici in locul lui Orban, dar restul de directori si functionari din ministere care elaboreaza aceste proiecte sunt aceiasi, de unde sa asteptam vreo schimbare ?!
    Observatiile Brusselles-ului sunt si vor fi mereu aceleasi, cat timp oamenii care lucreaza in institutiile statului roman sunt aceiasi: clientela politica incompetenta.
    Mi-amintesc ca unul din Rapoartele BM la Bucuresti spunea ca ministrii Romaniei nu fac management, adica in loc sa elaboreze strategii, planuri de dezvoltare pe domeniile lor(astea ar trebui, zicea BM, sa fie atributiile unui ministru), ei se ocupa de activitatile curente, pompieristice.
    La fel, despre SGG aceleasi rapoarte ale BM spuneau ca “este o nebuloasa”, unde politruci incompetenti ard gazul de pomana, in locul unor experti pe domenii(sanatate, educatie, politici publice din diferite domenii) care sa prezinte premierului diferite proiecte in domenii publice…
    Ce asteptari sa mai avem cu asemenea specimene ?!

  7. Ion Romanul
    22.7.2013, 7:09 am

    ACORD SAU DEZACORD?
    Am studiat cu toata seriozitatea draftul de Acord de parteneriat trimis de Guvernul Romaniei la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene in exercitiul financiar 2014-2020,si n-am inteles nimic.Probabil ca este vorba de un „dezacord”decat de un „acord”.Este o poveste cu fel de fel de propuneri descriptive(enunturi de actiuni),totul este slab(sau chiar deloc) fundamentat),este multa vaicareala ( ca nu avem reglementari in sanatate,in educatie,in domeniul salarizarii,ca fondul de pensii sta sa se darame,etc) dar nici o propunere concreta cu toate argumentele necesare. Dupa cum sustin inaltii functionasri U.E.”capitolele studiului par sa fi fost construite prin compilarea unor surse diverse de informatii si declaratii slab fundamentate”preluate din rapoartele anilor 2004-2012 . Mai concret ,Scrisoarea Bruxellesului către București concluzioneaza ca propunerile ”Nu întrunesc condițiile minime de calitate și credibilitate cerute de o astfel de lucrare!”. Cu jumatate de an inainte de inceperea exercitiului financiar in care Romania va avea la dispozitie 39,9 miliarde de euro de la UE, strategia Ministerului Fondurilor Europene nu reuseste sa indeplineasca nici macar standardele de principiu ale Acordului de parteneriat pentru absortia banilor in proiecte.Daca strategia de guvernare si dezvoltare economica nu este clara,punctuala si cuantificata tehnic,economic si financiar,atunci nu se face nimic.Si nici n-avem cu cine.
    Intr-un articol anterior,cand am ridicat problema „salariilor nesimtite”,de zeci de mii de euro lunar mi s-a ripostat ca este vorba de super-specialisti,de inalta clasa care trebuiesc plartiti ca in occident. Pai daca nu puteti,luati Domnilor niste astfel de somitati,faceti cu ei un Guvern si puneti-i sa conduca sectoare economice,sociale, de reglementare precum in Marea Britanie,Franta, Germania ,sa intocmeasca si Studiul Acordului de parteneriat,sa face tot ce vad ca dvs.nu puteti face! Nu incercati sa mergeti tot pe drumuri batatorite de altii ca la capat…. podul este rupt… si veti cadea dupa ei. 22.07.2013 Cm.Dragan

  8. Gabi
    22.7.2013, 1:46 pm

    Au creat un minister al fondurilor europene se pare , DE POMANA. Tot heirupist se face treaba, cei care trebuiau sa faca raportul s-au plimbat prin Europa pe banii statului DE POMANA . Probabil ca exista , pe langa , blazare , si multa INCOMPETENTA !!!

  9. viviana
    22.7.2013, 5:48 pm

    N-am inteles unde scrie in tratatele UE ca Romania (sau orice alta tara din UE) poate fi sau trebuie tinuta sub TUTELA?!

    Dupa cele intamplate vara trecuta … e de necrezut! Romania nu e singura tara care a avut asemenea probleme insa eu nu-mi aduc aminte de astfel de inteventii (ca cele de cam 2-3 ani incoace) in afacerile interne alle unei tari. Astia din PPE au pierdut masura. Dar nu exista asa ceva.

    Colac peste pupaza, cu “presa” la atac … din spirit “patriotic”, mai iese la scena si tabagistul Mesia national > Mare nenorocire pe capul vostru.

  10. e bine
    23.7.2013, 10:47 pm

    bine ca au avut grija sa plateasca “regeste” functionarii care se ocupa cu fondurile europene.
    cum era de asteptat la noi, posturile au fost ocupate de tot felul de PCR-isti. (pile, cunostinte, relatii)
    mai tineti minte cazurile functionarilor atat de competenti si pretiosi ca trebuiau platiti cu salariu mult mai mare decat al ministrului ? de ce nu se apeleaza la astia, salvarea noastra ?

  11. Caliman Eugen - analist de provincie
    25.7.2013, 10:34 am

    1.In economie, nimic nu este realizabil, in lipsa unui cadru tehnic national concret si definitoriu pentru directia si mersul dezvoltarii, fara o logistica guvernamentala a dezvoltarii economice, prin care sa se poata indica/stabili (cantitativ si calitativ)reperele si componentele punctuale,ale unui anumit demers economic, in cazul de fata, absorbtia banilor UE.
    In lipsa unui “proiect economic de dezvoltare accelerata”, al carui obiectiv sa fie “ajungerea din urma a tarilor foste comuniste din Est(Polonia,Cehia)” in 8-9 ani – ca program postaderare de tara – toate proiectele “pe cele 11 obiective”(si altele viitoare),nu au cum sa aiba, decit consistenta vesnicei “imaginatii politice” , asupra a ceeace ar trebui realizat in Romania.
    2.Fara un “proiect economic national”, care putea fi si “cresterea economica de 3-4 la suta pe an”, nu poate fi nimic fundamentat,nu pot fi stabilite nici un fel de prioritati, decit cele teoretice (oscilante), lipsite de obiective concrete, pe diverse termene.
    3.Cauza sta in incapacitatea UE(uniune birocratica-politica, in locul celei politice-tehnocrate), care nu stie sa impuna Romaniei, ca orice solicitari de fonduri sa fie conditionate in prealabil, de existenta proiectului national de dezvoltare a tarii, concretizat, pe obiective si termene precise.Din “intilnirea” unui furnizor de resurse financiare, lipsit de “expertiza” in acordarea si absorbtia lor si o tara incapabila sa-si realizeze un “proiect economic postaderare” (pentru a utiliza in intregime banii alocati), nu poate rezulta decit esecul economic comun, al UE cit si al Romaniei.

  12. Curea Nicolae
    12.2.2014, 11:23 am

    Atata timp cat vor fi pusi conducatori politici sau clientelari fara concurs in sectorul fondurilor europene si in general in Romania sa nu va mirati ca lucrurile merg asa cum merg.
    Sunt necesari ani de zile pentru a avea viziune corecta de ansamblu in orice domeniu.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română